De-a dreptul amuzant. La prima vedere, ai fi tentat să crezi că așa stau lucrurile. O mulțime de angajați contribuie cu o mulțime de bani din care mai recuperează la pensie doar jumătate din contribuție, iar deficitul bugetului are ceva conspiraționist în el.
Calculele sunt următoarele: pentru a ajunge la o contribuție de 652.000 de lei în 35 de ani ar însemna plata unei contribuții lunare de 1.552 de lei, adică echivalentul unui salariu brut de aproximativ 6.200 de lei. Plauzibil, pentru că salariul avut în vedere este cu 1.000 lei mai mic decât câștigul salarial mediu brut de anul acesta.
De asemenea, sumele încasate din pensie sunt calculate pe baze reale, dacă plecăm de la speranța de viață medie din România care este de 10 ani după ieșirea la pensie la vârsta standard, respectiv 65 de ani pentru bărbați, ceea ce înseamnă că, în total, un pensionar va primi aproximativ 250.000 lei.
Există, însă, câteva mari erori în acest calcul. Și nu este vorba despre medii, ci despre realitatea forței de muncă și a sistemului de pensii din România. O mare problemă este cea a angajaților din România care reușesc să atingă cei doi parametri luați în calcul, respectiv vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare. Întrebarea este: câți dintre angajații români îndeplinesc cumulativ ambele condiții atunci când ies la pensie? Nu avem aceste date (deși ar trebui să fie publice), dar putem fi siguri că nu foarte mulți. De exemplu, un studiu realizat în urmă cu câțiva ani arăta că un milion de pensionari au vârste mai mici decât cea standard de pensionare.
De altfel, confirmarea că mulți salariați nu s-au retras la vârsta de 65 de ani, ci mai devreme este dată chiar de categoriile de pensionari. Datele statistice arată că un milion de persoane au pensii de urmaș, de invaliditate, pensie anticipată parțial sau pur și simplu anticipată. Este clar că toți aceștia nu se încadrează în tiparul ieșirii la pensie la vârsta de 65 de ani.
De asemenea, pentru a ajunge la contribuția de 652.000 de lei în 35 de ani este nevoie ca în toată această perioadă angajatul sau antreprenorul să fi avut venituri lunare medii brute de 6.200 de lei și să fi plătit lună de lună timp de 35 de ani contribuția pentru asigurări sociale. Este clar că sunt salariați care câștigă mai mult decât această sumă. Dar, sunt și mulți angajați, aproape două milioane, care au contract de muncă la salariul minim. Adică, aproape la jumătate din salariul luat în calcul. Toți aceștia nu vor contribui la bugetul asigurărilor sociale cu 652.000 de lei, ci doar cu jumătate din sumă. Sunt puține cazuri în care un angajat încasează timp de 35 de ani doar salariul minim, dar am făcut această convenție pentru o înțelegere mai facilă.
Din toate aceste situații, ieșiri la pensie înainte de limita de vârstă și contribuții plătite la salarii mai mici decât câștigurile medii, reiese deficitul bugetului de pensii. De asemenea, calculul care arată că un angajat contribuie la bugetul asigurărilor sociale de două ori mai mult decât încasează în contul pensiei este extrem de aproximativ, dacă nu de-a dreptul incorect.