Guvernul a adoptat, vineri, strategia de sănătate 2023-2030. Care este de fapt ideea acestei strategii?
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: “Îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate din România, inclusiv creşterea duratei de viaţă în România se poate face prin dezvoltarea, pe de o parte, a programelor preventive care fac parte integrantă din noul contract cadru care a fost semnat în cursul acestui an de Casa de Asigurări de Sănătate şi implicarea medicilor de familie în momentul de faţă este mult mai consistentă. Pe de altă parte, schimbarea balansului către serviciile ambulatorii, către centre medicale ambulatorii, centre comunitare, cabinete de medicină de familie care să facă şi diagnosticul şi să dea şi tratament pacientului”
Ministrul Sănătății a fost întrebat ce se poate face în cazul celor 130 de localităţi care nu au medic de familie şi al celor peste jumătate de milion de români care nu beneficiază de medicină primară.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: “În primul rând că această cifră de 500.000 de persoane se referă la populaţia acestor localităţi care nu au servicii de asistenţă medicală primară în acest moment. Asta nu înseamnă că aceşti oameni nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie într-o localitate învecinată. Mulţi dintre ei sunt înscrişi în altă localitate decât în localitatea de domiciliu, dar asta sigur că nu rezolvă problema. Problema medicinei de familie noi am abordat-o foarte serios şi dacă vă uitaţi pe numărul de locuri care au fost alocate la concursul de rezidenţiat din acest an, o să vedeţi că este cel mai mare număr de locuri de medicină de familie din istorie. Procentul din totalul numărului de locuri care există la rezidenţiatul de la medicină corespunde sau este foarte apropiat de procentul medicilor de familie din totalul personalului medical din România, încât să existe şansa ca în trei, patru ani, pe măsură ce în rândul medicilor de familie se va reduce prin pensionare numărul lor, să existe posibilitatea înlocuirii acestor medici. (…) Dar atractivitatea pentru practicarea medicinei de familie este o componentă în care Ministerul Sănătăţii nu poate face singur diferenţa. Ne-am propus şi facem lucrul ăsta în mod activ, o discuţie cu organizaţiile care există în România, ale localităţilor rurale sau ale oraşelor mici, unde există deficit de medici de familie, încât ceea ce se oferă unui medic de familie ca să profeseze acolo să nu se refere strict la salariul medicului de familie, care ştiţi bine că este un salariu absolut acoperitor în momentul de faţă, ci să se referă şi la condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea medicală în sine. Aici noi o să le dăm atribuţii tot multe încât să fie atras să practice medicina de familie, în sensul că să poată să facă diagnostic, să poată să pună diagnosticul şi să ofere o soluţie terapeutică pacienţilor, însă ceea ce ţine de oferta unei localităţi mici, care înseamnă inclusiv educaţie sau grijă pentru copii, pentru că mulţi dintre medici sau asistenţii medicali sunt femei, trebuie să aibă acolo condiţii ca să poată rezonabil să îşi îngrijească copiii, să educe copiii”.