Ce se mai întâmplă cu Grecia? Au trecut aproape 15 ani de când s-a declanșat criza greacă și ceva din economie s-a schimbat substanțial. În anii 2009-2010, Grecia intra în incapacitate de plată sau, altfel spus, în faliment. Criza nu a atins doar Grecia și pe greci, ci întreaga zona euro, i-a lovit pe creditori, a zdruncinat reputația agențiilor de rating și a instituțiilor financiare internaționale și a adus în discuție teme delicate precum vinovăția finanțatorilor și cea a statului care a primit banii.
Criza greacă a obligat Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și băncile internaționale să găsească un mecanism financiar care să salveze Grecia și zona euro fără să îngroape Uniunea Europeană.
După 15 ani, pentru Grecia încep să apară și veștile bune. Cotidianul francez Les Echos publică o analiză a situației economiei Greciei, din acest moment, care începe cu informația, ignorată, în general, că la sfârșitul săptămânii trecute agenția de rating Standard and Poors (S&P) a crescut, după 13 ani, ratingul de țară al Greciei de la categoria „junk” la „recomandat pentru investiții”. Ceea ce, printre altele, înseamnă că de acum Grecia devine eligibilă pentru programul de achiziții de obligațiuni al Băncii Centrale Europene.
Simbolic, se închide capitolul crizei grecești, început în anul 2009, și se trece la un altul, cu o privire spre viitor, afirmă un consilier economic al actualului premier grec, Kyriakos Mitsotakis. Bineînțeles, oamenii politici știu să fie optimiști, dar un sâmbure de adevăr există. Este de așteptat ca și agenția Fitch (pe 1 decembrie a.c.) și Moody s (la începutul anului viitor) să scoată Grecia din categoria „junk” și să o aducă în rândul țărilor recomandate pentru investiții.
De altfel, progresele sunt evidente. Dacă în urmă cu un deceniu despre Grecia se vorbea doar în termeni precum supraîndatorare, dobânzi împovărătoare la împrumuturi sau tăierea datoriei publice, acum rezultatele se măsoară în creștere economică, reducerea datoriei suverane în PIB și investiții străine.
Impulsionată de doi ani turistici foarte buni, 2022 și 2023, și de planul european de redresare și reziliență prin care Grecia primește 36 miliarde de euro, economia a început să aibă rezultate foarte bune: o creștere cu 8,4%, în anul 2021, cu 5,9%, anul trecut, și o estimare de plus 2%, anul acesta, peste media zonei euro.
Nivelul datoriei publice este, în continuare, ridicat, dar, totodată, ritmul de scădere este remarcabil. În anul 2020, datoria Greciei era de 206% din PIB, anul acesta va ajunge la 160% din PIB. Un progres considerat de analiști ca fiind foarte bun.
De asemenea, dacă se exclude plata datoriei curente, Grecia înregistrează excedent bugetar primar de 0,1% din PIB, anul trecut și de 1,1% din PIB, anul acesta. Băncile au reușit să își restructureze portofoliile și au ajuns să aibă o rată a creditelor neperformante de numai 8,6% din active. În plus, rata șomajului este de mai mică de 10%, după ce în anii 2015-2016 ajungea la 27%. Guvernul de la Atena a adus o flexibilizare a legislației muncii, în sensul în care s-a promulgat o lege care le permite angajaților să aibă două locuri de muncă și una care le dă posibilitatea managerilor companiilor să îi concedieze pe salariați fără compensații bănești în timpul primului an de activitate.