Mai mulți înalți oficiali militari europeni au ridicat această posibilitate în declarații alarmiste. Deși amenințarea rămâne relativ îndepărtată, țările care se învecinează cu Rusia au început totuși să-și ridice nivelul de pregătire, potrivit Liberation, citat de Rador Radio România.
Pe tot parcursul lunii ianuarie, avertismentele au continuat. „Auzim amenințări de la Kremlin aproape în fiecare zi. Trebuie să ținem cont de faptul că Vladimir Putin ar putea ataca într-o zi o țară NATO”, avertiza Boris Pistorius, ministrul german al apărării, pe 19 ianuarie.
„Ucraina este doar o etapă, nu sfârșitul poveștii. Războiul ar putea ajunge în Suedia”, a avertizat cu câteva zile mai devreme ministrul suedez al apărării civile și comandantul forțelor armate. În Norvegia vecină, generalul Eirik Kristoffersen consideră că țara sa „este în criză de timp” pentru a se consolida în fața unei Rusii imprevizibile. „Avem o fereastră de unul sau doi ani, poate trei, pentru a pune în aplicare apărări puternice”, a spus el.
Perioada de răgaz înainte ca amenințarea să devină mai semnificativă variază – conform experților germani de la Ministerul Apărării, Europa are o fereastră de cinci până la opt ani pentru a se pregăti pentru un atac – dar preocupările sunt din ce în ce mai prezente, alimentate de mai mulți factori. În Ucraina, armata rusă și-a revenit încă de anul trecut, după derutele din 2022.
„După aproape doi ani de luptă în Ucraina, capacitățile de luptă ale Rusiei sunt mai mari decât sugerează impresiile actuale. Țara folosește veniturile din exporturile sale de hidrocarburi pentru a-și transforma industria de apărare într-o industrie de război”, spune un raport al Consiliului German pentru Relații Externe, publicat în noiembrie.
„Declarații maximaliste”
„Rusia ar putea căuta alte zone de confruntare cu vecinii săi în următoarele luni, după stabilizarea frontului din Ucraina. Tensiunea ar putea crește în Marea Baltică, Arctica sau Caucaz, pentru a pune presiune asupra Occidentului. Dar nu văd nicio amenințare militară imediată”, explică Cyrille Bret, cercetător la Institutul Jacques Delors.
Incertitudinile pe care le-ar putea crea potențiala întoarcere a lui Donald Trump la Casa Albă încurajează și Europa să-și consolideze apărarea și să depindă mai puțin de umbrela americană. Potrivit unui articol publicat la începutul anului de revista germană Bild, serviciile europene de informații se tem de un potențial atac rusesc în iarna 2024-2025, dacă Trump câștigă alegerile americane din toamnă.
„Îmi este greu să înțeleg rostul unor astfel de declarații maximaliste, într-un moment în care Europa se confruntă deja cu multe provocări foarte reale. Mi se pare că nu este necesar să fluturăm flamura roșie a unui conflict deschis cu Rusia pentru ca europenii să devină conștienți de riscul geopolitic foarte mare reprezentat de Moscova”, temperează Cyrille Bret.
„Deși este pe deplin adecvat să se întărească vigilența statelor europene, în special în nord, cred că amenințările rusești vor lua mai degrabă forma unor acțiuni de destabilizare decât a unui atac militar direct”.