Din nou despre pensii și pensionari. Într-o conferință organizată de Curs De Guvernare, economistul Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, a adus în discuție cifrele care arată parazitarea sistemului de pensii în România. Și mai spulberă un mit și anume acela că în România se muncește mult.
Astfel, Ionuț Dumitru spune că din cei 5,2 milioane de pensionari (chiar dacă Institutul de Statistică arată că numărul mediu de pensionari era anul trecut de numai cinci milioane de persoane), aproximativ 800.000 de pensionari continuă să lucreze, iar 4,4 milioane sunt inactivi. Dintre cei inactivi, aproape un sfert, adică un milion de persoane, au, de fapt, sub 64 de ani, vârsta să spunem standard de pensionare, ca o medie între bărbați și femei.
Cu alte cuvinte, un milion de pensionari nu au respectat principiul, respectiv, vârsta standard de pensionare. Bineînțeles că majoritatea provin din rândul așa-numiților pensionari speciali, adică persoane care au ieșit legal din activitate cu destul de mult timp înainte de a ajunge la vârsta standard de pensionare.
Dar, nu sunt doar specialii. În milionul de pensionari cu vârste mai mici de 64 de ani intră și descurcăreții, cei care au reușit să găsească o portiță legală pentru a ieși mai repede la pensie, este inclus și personalul restructurat din marile companii de stat, ca și lucrătorii cu grupe de muncă speciale.
Cert este că în ultimii 30 de ani sistemul de ieșire la pensie a fost atât de vulnerabilizat încât s-a ajuns ca un milion de persoane să încaseze pensii înainte cu mult timp de a împlini vârsta standard. Ar putea pensionarii să revină în viața activă? Da, o parte dintre ei ar avea și vârsta, și cunoștințele profesionale care să le permită să lucreze în continuare. Evident, vorbim despre angajarea în companiile private, nu la stat.
Doar că dintre cei patru milioane de tineri pensionari inactivi, 90% nu doresc să revină pe piața muncii, a declarat Ionuț Dumitru. În felul acesta, România rămâne cu un potențial de creștere nevalorificat.
De fapt, durata vieții active este, în România, de numai 30 de ani, cea mai mică din Uniunea Europeană. Ceea ce ne arată că față de nivelul european, în economia autohtonă se muncește puțin. Evident, media este influențată de pensionarii care muncesc și la 70 de ani (avem astfel de situații), dar și de angajați care ies din activitatea economică la vârsta de 40-45 de ani, atunci când se află practic în vârful carierei profesionale.
Anul trecut, s-a schimbat legislația pensionărilor speciale. Astfel, prin legislație a crescut vârsta de pensionare, dar regula se aplică abia după ce actualele generații care beneficiază de legi speciale vor ieși cu toții la pensie. Va fi o revenire târzie, este drept, la mai multă normalitate.
Economistul Ionuț Dumitru mai remarcă un lucru și anume că statul cheltuiește sume mari pentru a-i școlariza, pentru a-i specializa, pentru ca la 45 de ani să îi lase să iasă la pensie plătind din nou sume importante, de data aceasta, în contul pensiilor speciale.
Este o discuție destul de veche deja, la care soluțiile noii legi vor fi vizibile peste mai bine de un deceniu.