De altfel, nu este clar cu ce deficit se va încheia anul acesta. Premierul Marcel Ciolacu a declarat la Bruxelles că deficitul nu va depăși 6% din PIB. Reprezentanții FMI care și-au încheiat misiunea la București au anticipat că deficitul va fi de 6%, iar ministrul finanțelor, mai optimist, afirmă că România va încheia anul cu numai 5,5% din PIB.
Pentru a înțelege cât de mare este diferența între realitate și felul în care a fost construit bugetul de stat să privim câteva cifre. Proiectul de buget, aprobat de Parlament, a fost construit pe încasări bugetare de aproximativ 540 miliarde de lei, adică mai mult cu 66 miliarde de lei față de anul precedent. Consiliul Fiscal a atras atenția că veniturile sunt supraevaluate, ba chiar a spus și care este suma mai mare luată în calcul, respectiv 11 miliarde de lei, adică 0,73% din PIB. Numai că realitatea este mai dură chiar decât anticipa Consiliul Fiscal.
De exemplu, în primele nouă luni ale anului, veniturile bugetare au fost de 368 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 68% din totalul veniturilor prognozate în bugetul de stat. Adică, foarte puțin.
Dacă ar fi să calculăm în termeni nominali, și să plecăm de la ideea unor venituri realizate constant de-a lungul anului, ajungem la concluzia că încasările la nouă luni sunt mai mici cu 37 miliarde de lei decât programul asumat prin bugetul consolidat. Diferența este enormă
Abaterea încasărilor bugetare reale de la proiect este prea mare pentru a fi doar o greșeală inofensivă. Diferența de 37 miliarde de lei în primele nouă luni arată că bugetul de stat a fost construit complet defectuos. Dar, această eroare nu poate fi întâmplătoare. A fost, mai degrabă, construcția unui buget cu premeditare. Ce înseamnă acest lucru? Că este imposibil de crezut că ministrul finanțelor ar fi putut realiza un buget atât de optimist.
Mult mai plauzibilă este varianta prin care bugetul a fost construit invers față de cum ar trebui să fie. Adică, s-a plecat de la nevoia de cheltuieli ale fiecărui minister, s-a adăugat deficitul bugetar, de 4,4% din PIB și „s-au calculat din burtă” veniturile pentru a se încadra atât în deficitul bugetar cât și în cheltuielile nemăsurate ale fiecărui minister.
De ce ministrul Adrian Câciu a procedat în felul acesta? Pentru că dacă proiectul de buget ar fi luat în calcul un nivel rezonabil al veniturilor, măcar cu 11 miliarde de lei mai puțin, așa cum avertiza Consiliul Fiscal, Ministerul Finanțelor ar trebuit să reducă drastic cheltuielile pentru a se putea încadra într-un deficit bugetar rezonabil.
Este incredibil că după numai trei luni ministrul finanțelor a anunțat că bugetul are o gaură de 20 miliarde de lei. Este clar că Ministerul Finanțelor știa încă din ianuarie a.c. că bugetul nu va fi funcțional. Dar, a fost lăsat așa, pentru că s-a mers pe ideea că se va găsi înțelegere la Comisia Europeană. Ceea ce s-a și întâmplat. Comisia a fost obligată să accepte o creștere a deficitului bugetar de la 4,4% până aproape de 6% din PIB.