Marcel Ciolacu a păstrat suspensul și nu a oferit amănunte despre cum va funcționa schema de reducere a adaosurilor comerciale precizând doar că se va discuta cu producătorii, distribuitorii și marile lanțuri de magazine.
Trebuie spus că pentru unii politicieni a devenit o adevărată obsesie ideea că marile rețele comerciale fac profituri uriașe în timp ce producătorii de bunuri agro-alimentare o duc tot mai greu. Este o temă veche și care a fost mult dezbătută în statele Uniunii Europene. Peste tot s-a arătat cu degetul către supermarketuri. Ba chiar, s-au căutat soluții impuse fie prin legi, fie printr-o înțelegere amiabilă.
Cel mai recent acord pentru scăderea prețului a fost pentru lapte. Astfel, câțiva procesatori și câteva mari rețele comerciale au fost de acord în mod voluntar să își reducă pe o perioadă limitată adaosul comercial. Rezultatul trebuia să fie scăderea prețului laptelui la raft. Nu știm în ce măsură aplicarea acestei metode voluntare a dat rezultatul așteptat, respectiv scăderea prețului laptelui. Ceea ce se știe, însă, este că producătorii de lapte, cei care au făcut presiuni pentru reducerea prețului la raft, nu au câștigat nimic. Adică, prețul de vânzare la producători nu a crescut dintr-un motiv extrem de simplu: producătorii au o relație comercială directă cu procesatorii și nu cu marile rețele de magazine. De aceea, reducerea voluntară a adaosului comercial la procesatori și în magazin nu influențează cu nimic prețul de vânzare al producătorului.
Au mai fost și alte încercări de a controla legislativ relația comercială dintre procesatori și hipermarketuri. A existat o lege prin care magazinele erau obligate să aibă produse românești în proporție de cel puțin 51%. Legea a fost total inaplicabilă și a sfârșit lamentabil printr-o procedură de infrigement a Comisiei Europene împotriva României. În cele din urmă, legea a fost abandonată.
Apoi, a fost preluată în legislația românească o directivă europeană referitoare la așa-numitele practici comerciale neloiale ale marilor lanțuri de magazine. Legea a adus o renegociere a contractelor între furnizori și comercianți, dar din motive neclare nici în această situație producătorii români nu sunt pe de-a-ntregul mulțumiți. Este adevărat, însă, că nemulțumirile furnizorilor români par să nu aibă nicio cale de rezolvare.
De aceea, așteptăm cu multă curiozitate rețeta secretă a premierului Marcel Ciolacu. Să vedem dacă schema pe care o pregătește premierul va rezolva o problemă care nu poate împăca pe toată lumea, adică și pe producători, și pe procesatori și pe comercianți.
Există un model francez. Astfel, în vara anului trecut, guvernul francez a făcut un apel ca rețelele comerciale să lupte cu inflația. Indiferent, însă, de mesajul guvernamental marile lanțuri de magazine aveau deja lansate din rațiuni de marketing sau din dorința de a-și păstra clienții mai multe proiecte anti-inflație.
De exemplu, în luna august 2022, Carrefour a prezentat 100 de produse pentru care au fost înghețate prețurile timp de 100 de zile. Nu a fost singura rețea comercială care a creat un așa-numit scut anti-inflație. Leclerc a oferit vouchere de reducere, Intermarche a avut zilnic 500 de produse de cel mult un euro, iar la Aldi s-au putut cumpăra fructe și legume cu prețuri între unul și doi euro.