Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, a vorbit despre conflictul din Israel în termeni mai metaforici spunând că este „un nor nou care apare într-un orizont care deja nu este prea însorit pentru economia mondială”. Mai precis, doamna Georgieva a adăugat că este prea devreme pentru a vorbi despre efectele asupra economiei globale, dar așa cum era de așteptat, s-a mișcat piața țițeiului.
Directorul regional al FMI a întărit ideea că în acest moment este dificil să poți oferi o perspectivă economică din cauza vitezei cu care se desfășoară evenimentele și a necunoscutelor care stau în față.
Riscul economic major este acum riscul geopolitic, a spus Bruno Le Maire, ministrul francez al economiei și finanțelor într-o conferință de presă la Marrakech, dar consecințele dure ar putea fi asupra prețurilor din sectorul energetic de pe piața internațională.
În urma atacului de săptămâna trecută al Hamas, prețul țițeiului a urcat rapid cu cinci dolari, a scăzut ușor în următoarele zile, dar a crescut din nou ieri după publicarea raportului lunar al Agenției Internaționale pentru Energie în care se vorbește despre un risc limitat al conflictului în ceea ce privește aprovizionarea cu petrol.
De fapt, marea temere este legată de extinderea geografică a conflictului în Golful Persic, acolo unde este concentrată 40% din producția mondială de țiței. De asemenea, dacă se va ajunge la o deteriorare a relațiilor dintre Iran și Statele Unite ale Americii și eventual la o retragere a Iranului de pe piața de gaze naturale și țiței consecințele asupra pieței energiei ar fi complicate sau chiar grave.
Conform Agenției Internaționale pentru Energie, Iranul are o producție de țiței de 3,8 milioane de barili pe zi, după ce a crescut anul acesta cu 600.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 4% din producția mondială. O eventuală oprire a producției iraniene ar crea toate condițiile pentru creșterea prețului țițeiului pe piața mondială. Iran deține 12% din rezervele mondiale de țiței, iar principala piață de desfacere este China. Desigur, deocamdată, nu sunt decât scenarii care se pot lua în calcul.
Săptămâna aceasta, economistul șef al FMI a reamintit un calcul care arată că o creștere de durată medie a prețului petrolului cu 10 dolari pentru un baril induce o pierdere de 0,15 puncte procentuale a produsului intern brut de la nivel global. Ca întotdeauna, o creștere a prețului țițeiului antrenează două efecte negative și anume creșterea inflației și încetinirea creșterii economice.
Problema este că pericolul de creștere a inflației sau doar așteptările aduc în scenă din nou băncile centrale. În acest moment, se discută despre oprirea creșterilor de dobânzi realizate de băncile centrale, respectiv de Rezerva Federală americană și Banca Centrală Europeană. Numai că așteptările de creștere a inflației, din cauza conflictului din Israel, ar putea schimba politicile băncilor centrale, respectiv ar putea obliga instituțiile financiare să treacă la noi creșteri de dobânzi.
În felul acesta spirala negativă s-ar activa. Crește prețul țițeiului, crește inflația, cresc dobânzile, încetinește economia și revine pericolul recesiunii. Un cerc vicios în care economia globală s-ar deteriora tocmai într-un moment în care economia începea să se normalizeze.