În cele din urmă, pachetul de măsuri de austeritate a fost contestat la Curtea Constituțională și reducerea bugetului de pensii nu a mai fost aplicată, în schimb, a crescut cota de TVA de la 19% la 24%.
În anul 2009, deficitul bugetar fusese de 7,2% din PIB, iar în primele cinci luni ale anului 2010, ajunsese la 2,3% din PIB. Cifra este perfect egală cu cea din primele cinci luni ale acestui an, 2023. Culmea este că, în pofida măsurilor de austeritate, guvernul din anul 2010 nu a reușit să atingă ținta de deficit despre care vorbea președintele în ziua austerității, ci a încheiat anul cu un deficit bugetar de 7,4% din PIB.
Desigur, momentul în care Traian Băsescu a anunțat măsurile de austeritate a fost începutul sfârșitului său politic, deși deciziile din mai și iunie 2010 au echilibrat bugetul de stat într-o situație de criză economică profundă.
Să revenim în actualitate. În acest moment, guvernul caută soluții fiscale pentru a reduce deficitul bugetar. Deocamdată, din surse de presă se știe că, în discuțiile tehnice, reprezentanții guvernului și cei ai Comisiei Europene s-au înțeles pentru a se accepta anul acesta un deficit mai mare decât cel prognozat. Respectiv, deficitul va crește de la 4,4% din PIB la peste 5% din PIB. Cu condiția ca guvernul să ia și o serie de măsuri fiscale care să crească veniturile permanente ale bugetului de stat și eventual să reducă nivelul cheltuielilor.
Principial, lucrurile sunt destul de clare. Dar, greul abia acum urmează și anume coaliția să calculeze și să decidă taxele, impozitele, accizele sau contribuțiile care vor crește, pentru că despre reducerea cheltuielilor bugetare nici nu poate fi vorba. Actuala coaliție politică se îmbată cu apă rece. Crede că dacă nu taie din cheltuielile aparatului bugetar și crește taxele și impozitele plătite de angajați și companii va plăti un preț politic mai mic. Dar, aceste calcule politice s-ar putea să fie greșite, pentru că mediul economic a reacționat deja și înțelege exact erorile de politică economică făcute de guvernele de coaliție.
În fine, coaliția de guvernare va mai avea un hop de trecut. Și anume, să găsească un „Traian Băsescu 2” care să anunțe pachetul de austeritate. Ar putea fi președintele Iohannis? Nicidecum. Să își asume măsurile premierul Ciolacu? Dificil de spus, pentru că dacă va face acest lucru vor veni la pachet și pierderile de încredere. Să fie lăsat în ofsaid ministrul Boloș? Posibil, dar cel mai logic ar fi ca omul care a greșit bugetul, Adrian Câciu, să prezinte măsurile și apoi și demisia sa. Dar, fostul ministru al finanțelor este bine mersi la alt minister, cel al proiectelor europene.
Și pentru a înțelege că se pot tăia cheltuieli bugetare să privim către Franța și Germania. Astfel, bugetul francez pentru anul 2024 va avea o reducere a cheltuielilor cu aproximativ cinci miliarde de euro față de anul curent, fiind prima dată după anul 2015 când se întâmplă o scădere a cheltuielilor bugetare. Cele mai mari reduceri, 14 miliarde de euro vor fi făcute de la ajutoarele și subvențiile legate de criza energetică.