În ceea ce privește aplicarea impozitului pe cifra de afaceri de 1%, dacă impozitul pe profit este mai mic decât cel minim aplicat pe cifra de afaceri, compania Deloitte a realizat un studiu referitor la impactul în economie. Astfel, aproximativ 1.000 de companii românești, cu capital străin sau autohton, se califică pentru a calcula diferența între impozitul pe cifra de afaceri și cel pe profit. Cele mai multe firme afectate fiscal sunt din industrie și cele mai puține din sectorul farmaceutic. Trebuie spus că firmele care pot plăti impozitul minim în loc de cel pe profit au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de euro și reprezintă o treime din categoria fiscală de mari contribuabili.
Conform datelor de bilanț de anul trecut și a estimărilor financiare de anul acesta, studiul Deloitte arată că din cele 1.000 de companii, 70% dintre firme urmează să fie taxate în funcție de cifra de afaceri, iar 30% vor rămâne la clasicul impozit pe profit.
Cât de mare este impactul noii legi? Iată calculele: pentru firmele din domeniul tehnologiei și telecomunicațiilor, impozitul crește la 31% din profitul brut, pentru industria auto, impozitarea urcă la 30%, la retail și industria farmaceutică, impozitul crește la 29%, iar pentru sectorul industriei prelucrătoare, impozitarea ajunge la 28%.
Se observă ușor că în toate domeniile rata de impozitare crește mult față de standardul de 16% aplicat impozitului pe profit. Mai trebuie spus că 100 de companii din cele care vor plăti impozitul pe cifra de afaceri au pierdere fiscală, adică situația acestora va fi de-a dreptul aberantă, în loc să recupereze pierderea dintr-un potențial viitor profit, firmele vor plăti un impozit ca și cum ar avea profit.
În total, estimările studiului sunt că anul viitor, din momentul aplicării noului impozit, statul va aduna aproximativ 6,5 miliarde de lei. Văzut prin cealaltă lentilă a binoclului, putem spune că impozitul minim va scoate de la companii 6,5 miliarde de lei.
Cei care ar fi tentați să se bucure că prin introducerea impozitului pe cifra de afaceri are loc o „pedepsire” a companiilor bogate, care „fentează” achitarea taxelor și impozitelor, nu ar trebui să se grăbească.
În economie, totul se plătește. În sensul că inventarea unui impozit care ia de la firme și dă la buget peste șase miliarde de lei nu va rămâne fără ecou în economie. Companiile vor recupera o parte sau întregul nivel de suprataxare fie de la consumatori, fie de la beneficiarii mărfurilor sau serviciilor. Ceea ce ar trebui să îi îngrijoreze atât pe consumatori, cât și pe decidenții politici.
Pe de altă parte, introducerea unui nou impozit anti-economic, pentru că despre acest lucru este vorba, afectează sectoare pe care România are nevoie să de dezvolte, cum ar fi cel farmaceutic, industria (aflată într-un recul clar) sau cel de tehnologie și telecom.
Nici băncile nu sunt scutite de o doză de creștere a impozitării. În cazul sectorului bancar se va aplica un impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri, pe lângă plata impozitului de profit. Efectele sunt calculate într-un studiu realizat de PwC România: băncile vor plăti între 17% și 72% din profitul brut, în funcție de mărimea companiei.