De unde a venit jena financiară a orașului Birmingham? La suprafață sunt două cauze majore. Pe de o parte, primăria a pierdut un proces în care a fost acuzată de foste angajate că a practicat o discriminare, în ceea ce privește salariile și bonusurile, între femei și bărbați. Ca urmare a hotărârilor judecătorești, consiliul local este obligat să plătească 760 milioane de lire sterline plus dobânzi și penalități de întârziere cuprinse între 5 și 14 milioane de lire sterline pe lună.
În fața acestei situații, primăria Birmingham s-a pus sub protecția creditorilor apelând la secțiunea 114. În practică, este vorba despre declararea stării de faliment.
Pe de altă parte, finanțele locale au fost zguduite de achiziția unui nou sistem informatic. Intrarea în incapacitate de plată apără primăria orașului de creditori, dar o și obligă să își gestioneze foarte atent lichiditățile. Astfel, se vor putea plăti doar așa-numitele cheltuieli esențiale, cum sunt, de exemplu, cele legate de funcționarea școlilor. În rest, toate cheltuielile vor fi blocate.
Să remarcăm, în acest punct, că situația financiară a orașului Birmingham are multe asemănări cu ceea ce se întâmplă în România. Respectiv, și în România au avut loc în ultimii 20 de ani o serie întreagă de procese câștigate de angajații la stat. Profesorii, magistrații, bugetarii, în general, au câștigat acțiunile în instanță legate de salarii și statul a fost obligat să le plătească. Singurul lucru pe care l-au făcut guvernele a fost să eșaloneze plățile în timp. Altfel, în fiecare an, bugetul de stat include sume destinate plăților angajaților la stat care au câștigat procese în instanță.
O altă asemănare cu România a cazului Birmingham este vulnerabilitatea financiară a administrațiilor locale. Este greu de spus câte primării din România se află „de facto” în faliment, dar cu siguranță majoritatea absolută a consiliilor locale din România sunt susținute financiar de la bugetul de stat.
De altfel, primarul orașului britanic explică falimentul, dincolo de nota de plată extrem de ridicată a deciziei judecătorești, prin sprijinul tot mai redus acordat de guvernul conservator de la Londra. Cu precizarea că al doilea oraș ca mărime din Marea Britanie este condus politic de reprezentanții Partidului Laburist, opoziția forței politice aflată la guvernare.
Dincolo de rivalitățile politice, câteva lucruri sunt certe: guvernul de la Londra a anunțat că va numi câțiva administratori speciali, care vor supraveghea și administra din punct de vedere financiar orașul. Administratorii vor lua toate deciziile necesare și sub supravegherea acestora consiliul local va pregăti, în următoarele șase luni, un plan de consolidare a finanțelor locale. De fapt, consiliul local a publicat deja un plan de urgență care va implica alegeri dificile, ceea ce sugerează că vor urma chiar și disponibilizări de personal.
Datele din acest moment arată că anul acesta bugetul local va avea un deficit de 87 milioane de lire sterline, iar anul viitor se va ajunge la 165 milioane de lire sterline.
Bugetele locale în Marea Britanie, ca și în România, se finanțează din taxele și impozitele cetățenilor, ale companiilor, dar și de la bugetul de stat, care însă a redus alocările după criza din 2008-2009.