Chiar actualul prim-ministru, la scurt timp după instalarea în funcție, a vorbit despre un pachet de măsuri fiscale pe care Ministerul Finanțelor îl are în analiză. Mult mai simplu ar fi fost pentru funcționarii din minister să citească studiul realizat anul trecut sub egida Consiliului Fiscal. Ar fi găsit acolo o mulțime de soluții pe care nu ar fi trebuit decât să le aplice.
Ieri, într-o conferință de presă, președintele Klaus Iohannis a confirmat că Executivul pregătește o serie de modificări fiscale, dar nu a oferit amănunte.
Între timp, miza a crescut. Pentru că nu mai este vorba doar despre un tratament fiscal egal pentru toți salariații din economie, ci despre un deficit bugetar care pare scăpat de sub control și riscă să depășească ținta asumată la începutul anului, de 4,4% din PIB, ceea ce ar aduce o replică din partea Comisiei Europene și, poate, și de la agențiile de rating.
De altfel, dacă politicienii vorbesc și ezită să ia o decizie, economiștii, în schimb, ies la rampă. Valentin Lazea a publicat o analiză pe blogul BNR care a fost preluată de mai multe ziare online. De asemenea, Ionuț Dumitru, economist și fost președinte al Consiliului Fiscal, a publicat studiul intitulat „Cum reducem deficitul bugetar?”. Este ușor de observat că tema s-a transformat din nevoia de a elimina facilitățile fiscale ale unor categorii de angajați în nevoia de reduce deficitul bugetar. Ori, scăderea deficitului este o temă mult mai complicată decât aplicarea unui tratament fiscal egal tuturor angajaților din economie.
Concret, Valentin Lazea dă exemplul deficitului bugetar care a ajuns în primele cinci luni ale anului la un nivel de 2,32% din PIB, adică mai mare cu 0,8% decât anul trecut. În acest ritm, deficitul bugetar riscă să ajungă la sfârșitul anului la 6% din PIB. Această contraperformanță majoră ar debusola Comisia Europeană față de care România s-a angajat că va reduce deficitul bugetar în comparație cu anul 2022. România s-ar afla într-o situație extrem de inconfortabilă față de Comisia Europeană în raport de angajamentele asumate.
Valentin Lazea arată în analiza publicată că obstacolele din calea reformei fiscale sunt de trei feluri. Lăcomia mediului de afaceri care se complace în susținerea unor facilități, ideologia unor economiști și analiști care cred că este nevoie de un stat minimal și teama polticienilor de măsuri fiscale care să nemulțumească potențialul electorat.
Dar, scrie Valentin Lazea, cu cât guvernul întârzie să ia decizii de echilibrare a bugetului cu atât situația se complică. Astfel, crește riscul ca măsurile de ajustare bugetară să devină obligatorii anul viitor, adică exact în anul cu patru rânduri de alegeri.
Totodată, Ionuț Dumitru analizează și el situația bugetară și observă presiunile la care este supus bugetul de stat. Concluzia lui Ionuț Dumitru este că taxele și impozitele trebuie să fie rezonabil de mici (pentru a stimula procesul de convergență reală), dar ele trebuie plătite de toată lumea, fără excepții și fără tratamente preferențiale.
Așadar, situația se complică pe zi ce trece. Cel mai bun exemplu în acest sens este că, după cum scrie cursdeguvernare.ro, ieri, la București a sosit o delegație tehnică a Comisiei Europene.