Mai exact, alertați de blocarea celei de a treia tranșe, oficialii italieni vor să schimbe PNRR pentru a nu intra în blocaj și cu a patra tranșă. Dacă Italia va reuși să convingă Comisia Europeană să renegocieze cele 10 obiective din 27, guvernul de la Roma ar putea să depună cererea de finanțare pentru a patra tranșă din PNRR. „Dacă lucrurile merg cum ne propunem, Italia ar fi prima țară europeană care încasează a patra tranșă din finanțarea europeană”, a spus ministrul afacerilor europene italian. Sunt cam mulți de „dacă” în această speranță italiană.
Mai ales că tranșa a treia, în valoare de 16 miliarde de euro, este deja blocată de Comisia Europeană. Pentru a recupera întârzierile, guvernul italian și-a propus să lanseze licitații pentru construcția de creșe, pentru instalarea a 6.000 de stații de încărcare pentru automobile electrice și pentru extinderea studiourilor de film Cinecitta din Roma.
În paranteză fie spus, față de temele complicate ale PNRR-ului românesc, precum reforma pensiilor speciale sau elaborarea legii de salarizare unitară, cele din Italia par mult mai ușor de rezolvat.
Totodată și în România s-a vorbit până la saturație despre renegocierea PNRR, fără, însă, să existe rezultate concrete. Va trebui să vedem dacă Italia va avea mai multe șanse să își ajusteze o parte din obiectivele planului.
De altfel, pentru Italia, ca și pentru România, PNRR este important. Italia ar trebui să primească, până în anul 2026, 69 miliarde de euro ca granturi și 122 miliarde de euro ca împrumuturi cu dobânzi foarte mici. Pentru o țară cu o datorie publică de 144% din PIB, cel mai mare nivel al datoriei din zona euro, după Grecia, realizarea PNRR este esențială. În termeni nominali, Italia primește cei mai mulți bani la nivelul Uniunii Europene. Procentual, însă, Italia, cu 11% din PIB, este în spatele Greciei 16% din PIB și României, 12% din PIB.
Unele reforme și unele proiecte sunt rămase în urmă, iar întârzierea în încasarea fondurilor europene riscă să încetinească nivelul creșterii economice. Până în acest moment, Italia a îndeplinit doar 18% din cele 500 de obiective incluse în plan. Rezultatul nu este prea bun. Sunt state membre care au procentaje mai înalte, precum Luxemburg 43%, Danemarca 32%, Spania 29% sau Austria 26%.
Ideea de renegociere a PNRR și cea de depunere a celei de a patra cerere de plată a creat controverse politice în Italia. Astfel, se dă exemplul Spaniei care a primit șase miliarde de euro din a treia tranșă, care pentru Italia este blocată. De asemenea, la începutul lunii iunie a.c., Spania și-a modificat PNRR, noua versiune incluzând programul REPowerEU, creat pentru a reduce dependența energetică a statelor membre de Rusia. De altfel, programele energetice, în special REPowerEU, au fost acceptate fără probleme pentru renegociere de către instituțiile europene.
Italia va propune un plan modificat până la sfârșitul lunii august. Dar, Comisia Europeană insistă ca statele membre să se concentreze pe perfecționarea capitolului REPowerEU.
Italia a reușit să cheltuiască anul trecut aproximativ 17 miliarde de euro, foarte aproape de sumele planificate pentru anul 2022.