Creșterea vertiginoasă a costurilor împrumuturilor guvernamentale pune datoriile publice sub lumina reflectoarelor, deoarece investitorii cer dobânzi mai mari pentru a cumpăra obligațiuni pe termen lung, iar băncile centrale cer să se acorde o atenție sporită finanțelor publice.
Creșterea datoriei globale cu 10 trilioane de dolari în prima jumătate a anului, la nivelul record de 307 trilioane de dolari, a provenit în proporţie de 80% din economiile dezvoltate, estimează Institutul pentru Finanțe Internaționale (Institute of International Finance).
SUA, Italia și Marea Britanie sunt ţările care provoacă cea mai mare îngrijorare, în opinia a peste 20 de economiști de top, foști oficiali și mari investitori cu care a vorbit agenţia Reuters. Acești experți nu se așteaptă ca vreo economie dezvoltată să aibă dificultăţi în a-și rambursa datoriile, dar subliniază că guvernele vor trebui să elaboreze planuri bugetare credibile, să majoreze impozitele și să stimuleze creșterea pentru a-și menține finanțele publice la un nivel gestionabil. Creșterea tensiunilor geopolitice duce la creșterea costurilor.
Mediul fragil, cu rate ale dobânzilor mai mari și sprijin redus din partea băncilor centrale, crește riscul ca o greșeală de politică să provoace turbulenţe pe piețe, așa cum s-a întâmplat în „mini-criza” din 2022 din Marea Britanie.
Peter Praet, fost economist șef al Băncii Centrale Europene, a declarat că, deși datoriile par sustenabile, perspectivele sunt îngrijorătoare, având în vedere nevoile de cheltuieli pe termen lung. „Puteți lua la analizat multe, multe țări astăzi și veți vedea că nu suntem departe de o criză bugetară”, a declarat Praet pentru Reuters. „Dacă avem un accident sau o combinație de evenimente, atunci intrăm într-un proces negativ neliniar. Acesta este o posibilitate reală.”
„Nivelurile deficitelor și datoriilor sunt îngrijorătoare pentru noi”, spune şi Daniel Ivascyn, director de investiții la PIMCO, gigantul din domeniul obligațiunilor, care este rezervat cu privire la obligațiunile pe termen lung.
Pe termen lung, „traiectoria datoriilor statelor este cea mai mare amenințare la adresa stabilității macroeconomice și financiare”, a declarat Claudio Borio de la Banca Reglementelor Internaționale pentru Reuters.
Olivier Blanchard, partener senior la Peterson Institute for International Economics, este îngrijorat mai mult de SUA, din cauza deficitelor mari și a dezacordului dintre cele două partide pe tema bugetului. „Cum se termină asta? Bănuiesc că nu cu un default, dar când piețele încep să reflecte îngrijorările lor în prețurile obligațiunilor guvernamentale americane, se termină cu o criză politică și posibil cu o ajustare violentă”, explică fostul economist șef al Fondului Monetar Internațional.
Fondatorul fondului speculativ Bridgewater Associates, Ray Dalio, se așteaptă la o criză americană a datoriei. Cu toate acestea, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat recent pentru Wall Street Journal că administrația este angajată într-o „politică bugetară sustenabilă”, iar bugetul ar putea fi revizuit pentru a asigura acest lucru.
În Europa, datoria Italiei în sumă de 2,4 trilioane de euro se află în centrul atenției, mai ales că FMI a avertizat că datoriile ridicate lasă guvernele vulnerabile în fața unei crize.
Prima de risc pentru obligațiunile Italiei a crescut în această lună, după ce ţara și-a redus previziunile de creștere și le-a majorat pe cele pentru deficit.