Floriile sunt pe 28 aprilie în 2024. Dar ce se întâmplă atunci? Salcie peste tot – și urzici mai rar – sfințiri la biserică, pentru o zi specială din calendar. Ce este interzis în ziua de Florii? Care sunt tradițiile și credințele de Florii. Care sunt tradițiile ieșite din comun?
Floriile și „timpul tare” al sărbătorii
Când au fost Floriile cel mai devreme în an? Dar când au „picat” cel mai târziu? Acum șase ani Floriile erau serbate pe data de 1 aprilie, în timp ce anul acesta sunt mult mai târziu: pe data de 28 aprilie. Floriile nu pot fi niciodată mai repede de 28 martie și nici mai târziu de 1 mai.
„Duminica Floriilor este cea mai importantă sărbătoare a Postului Paștilor întrucât ea amintește creștinilor momentul în care Mântuitorul a hotărât să-și înfrunte potrivnicii. Am putea spune că, începând din această zi, intrăm în timpul tare al sărbătorii, rememorând și trăind spiritual patimile Lui”, scrie Narcisa Știucă în volumul Spirala Sărbătorilor – Rosturi, tâlcuri și deslușiri. Salcia este „emblema” vegetală a acestei sărbători, fiind primul arbore care înverzește.
Și timpul Floriilor, la fel precum în cazul altor sărbători, era considerat magic și de aceea se practicau diverse ritualuri pentru a încerca influențarea viitorului.
Iată exemple date de Gh Ciaușanu, într-o carte despre credințe și superstiții, la 1911:
„Mlădița de salcie de la Florii o ține țăranul după icoană, și totdeauna vara, când e furtună, ia mlădița și o pune în mijlocul casei, ca s-o ferească de trăsnet. Mulți umblă încinși, tot anul, peste mijloc pe piele cu o cunună de mlădițe de sălcii de la Florii, pentru durere de șale și pentru mușcătura de șarpe”.
Ciaușanu oferă mai multe exemple despre cum „stâlpările”, adică ramurile înfrunzite de salcie care erau împărțite la biserică, de Florii, erau duse acasă și apoi se considera că apără împotriva multor pericole, pe parcursul anului.
Floriile – Ziua în care se sfințesc ramuri verzi și se curăță mormintele
Floriile sunt „o sărbătoare în Duminica din aintea Paștelui în amintirea intrării luĭ Hristos în Ierusalim și la care se obișnuește a se ținea în mînă ramuri de salcie (mîțișori)”, se spunea într-un DEX din perioada interbelică. (sursa dexonline)
În unele zone, pentru că înfloreau urzicile, ziua de Florii era numită și „Nunta Urzicilor”, scrie Ion Ghinoiu în „Dicționar de mitologie românească”. El amintește un alt obicei local: se scoate Mărțișorul primit de 1 Martie și se agață într-un măceș sau în orice pom înflorit. În unele case se scoteau haine și zestrea fetei de măritat.
În zone restrânse, fetele culegeau o plantă ce era denumită „năvalnic” și era folosită în descântecele de dragoste.
Floriile sunt personificări ale florilor celebrate în duminica ce le poartă numele, Duminica Floriilor, peste care Biserica creştină a suprapus sărbătoarea Intrării triumfale a Domnului Iisus în Ierusalim, scrie Ion Ghinoiu.
„Ca reprezentări mitice, Floriile sunt identificate în mitologia romană cu Zeița Flora, frecvent atestată de arheologi în Dacia romană.