Cererea celor cinci urmează unei propuneri a Comisiei Europene de prelungire până în 2025 a acordului de liber schimb cu Ucraina.
Scutirea de taxe și cote pentru importurile din Ucraina a fost decisă de UE, ca măsură de solidaritate, imediat după declanșarea invaziei rusești,. Acum, statele din Europa Centrală și de Est motivează că produsele agricole mai ieftine din Ucraina le afectează pieţele de export.
Cei cinci semnatari ai scrisorii se numără printre cele şase state membre ale UE care produc semnificativ mai mult grâu şi porumb decât au nevoie, ceea ce este esenţial pentru siguranţa alimentară europeană şi pentru suveranitatea strategică a UE, au arătat miniştrii semnatari.
Scrisoarea vine pe fondul unei tensiuni crescânde în rândul agricultorilor din multe state membre ale Uniunii Europene.
Luni, fermierii germani și-au reluat demonstrațiile de la Berlin împotriva planurilor guvernamentale de a mai tăia din facilitățile fiscale pentru agricultură.
În Polonia, fermierii și transportatorii au blocat punctele de trecere a frontierei cu Ucraina din noiembrie, plângându-se de concurență neloială din partea omologilor lor ucraineni și de relaxarea regulilor de acces la Uniunea Europeană pentru companiile ucrainene.
Fermierii polonezi și-au ridicat blocada la graniță săptămâna trecută, dar luni au anunțat planuri pentru o demonstrație la nivel național la sfârșitul lui ianuarie.
Fermierii din Bulgaria au anunțat planuri similare. România și Bulgaria au ridicat o blocadă comercială anul trecut, după ce au convenit cu Ucraina un sistem de licențe de export care a limitat fluxul de cereale ucrainene.
Însă agricultorii care au declanșat proteste majore în România susțin că grânele ucrainene continuă să fie prezente pe scară largă pe piață.
Situația tensionată din Polonia l-a determinat pe premierul polonez Donald Tusk să anunțe primul că se opune prelungirii acordului de liber schimb al UE cu Ucraina. Iată că i s-au adăugat și alte state din regiune.
Potrivit Financial Times, Tusk a declarat că Polonia va continua să ofere Ucrainei sprijin deplin în războiul său împotriva Rusiei, dar a promis, de asemenea, că va apăra sectoarele cheie ale economiei poloneze împotriva concurenței neloiale.
El a cerut Kievului să ajute la oprirea „jocului de interese murdare” în comerțul transfrontalier, susținând că ajutorul UE pentru agricultura Ucrainei a fost un impuls pentru oligarhii care controlează sectorul, mai degrabă decât pentru micii fermieri.
Din Germania și până în Polonia, Bulgaria sau România, temerile autorităților sunt legate și de formațiunile extremiste, care încearcă să profite de nemulțumiri legitime pentru a-și promova pozițiile antidemocratice.
Scrisoarea celor cinci state membre ale Uniunii Europene poate fi înțeleasă în acest context, mai ales că, profitând de aceste nemulțumiri, grupările extremiste încearcă să inducă în societățile europene o agendă anti-ucraineană și favorabilă Rusiei.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica