Când abia a început anul și când politicienii începeau să își calculeze șansele în cele patru rânduri de alegeri, când tocmai demarau negocierile cine cu cine și se gândeau pentru cine este mai bine să se comaseze două clase de alegeri, tocmai atunci politicienii s-au trezit pe cap cu proteste spontane ale fermierilor și transportatorilor.
Dincolo de dificultățile curente și de barierele birocratice pe care încearcă să le depășească, fermierii și transportatorii au înțeles că dacă vor să schimbe ceva în favoarea lor atunci trebuie să acționeze acum, înainte de alegeri. Anul viitor, va fi prea târziu, atunci când politicienii de la guvernare își vor vedea „sacii în căruță” va fi puțin probabil că vor mai răspunde presiunii societății. Cu siguranță, acest adevăr simplu este cunoscut de multe alte categorii profesionale. Medicii de familie protestează deja, profesorii așteaptă să vadă cum își respectă guvernul promisiunile de anul trecut, de după greva din educație, aparatul bugetar este ca un balaur care nu se mai satură și înghite pe nemestecate tot ce poate, adică tot mai mulți bani de la buget, tot mai mulți angajați și tot mai multe taxe, impozite sau accize plătite de companii și populație. Toată lumea din România știe că anul acesta, politicienii aflați la guvernare, disperați să obțină voturi, vor da orice pentru a nu își pierde potențialii alegători.
Protestul fermierilor și transportatorilor a scos la iveală mai multe crize suprapuse de care suferă România. Prima este a banilor statului. După pandemie și o dată cu criza energetică, fiecare categorie socială a crezut că i se cuvine să primească un ajutor de la stat. Fermierii, de exemplu, au primit, în ultimii 16 ani, subvenții europene în valoare de 22 miliarde de euro, dar cu toate acestea mulți dintre ei sunt profund nemulțumiți de funcționarea Uniunii Europene.
Înțelegerea la care au ajuns fermierii cu ministrul agriculturii va presupune inevitabil creșterea bugetului și implicit a deficitului bugetar. Să dăm doar câteva exemple: compensarea pierderilor suferite de fermierii români afectați de importurile din Ucraina, acordarea de credite cu dobândă subvenționată sau creșterea subvențiilor pentru motorina utilizată în agricultură.
Ministrul Florin Barbu strigă din toți „rărunchii” că înțelegerile semnate cu protestatarii sunt acoperite de bugetul alocat Ministerului Agriculturii. Nu știm dacă este inocent sau doar foarte optimist. Adevărul este că ministrul speră să aibă bani. În realitate, sunt semne clare că și anul acesta, ca și în 2023, bugetul va avea probleme. Statul își plătește din nou cu întârziere datoriile către mediul economic. A acumulat datorii la TVA, la concediile medicale și la facturile companiilor care lucrează în domeniul investițiilor publice, statul nu a plătit toate sumele datorate către medicii de familie, iar acum a decis să reducă drastic bugetul acestora. De altfel, ieri, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a declarat că bugetul instituției pe anul acesta ajunge numai pentru primele nouă luni.
Toate acestea sunt semne clare că guvernul încearcă deja să „cârpească” bugetul, dar nota Consiliului Fiscal arată că, de fapt, din veniturile bugetare lipsesc 19 miliarde de lei.