În realitate, compania de consultanță PwC România a făcut un inventar al schimbărilor fiscale care se aplică începând cu 1 ianuarie 2024. Este vorba despre experimentul introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri în valoare de 1% pentru companiile care au venituri anuale mai mari de 50 milioane de euro. De asemenea, instituțiile de credit vor plăti în anii 2024-2025, în plus, un impozit de 2% din cifra de afaceri. Tot un experiment. La care se adaugă un impozit suplimentar la impozitul pe profit, respectiv un impozit specific pe cifra de afaceri de 0,5% care va fi achitat de companiile din sectorul energetic.
Poate că este bine de știut că marile companii vor calcula anul acesta trei impozite: pe profit de 16%, cel minim pe cifra de afaceri de 1% și un impozit minim global de 15%. Firmele îl vor plăti pe cel mai mare.
Foarte repede, să numim și alte schimbări fiscale. Plafonul pentru microîntreprinderi se înjumătățește, facilitățile fiscale la impozitul pe venit și pentru contribuții sociale pentru salarii din diverse ramuri se anulează, unele beneficii acordate prin tichetele de masă și voucherele de vacanță se fiscalizează, crește povara taxării pentru cei care au activități independente, se renunță la facilitatea pentru telemuncă, în materie de TVA, cotele reduse de 5% cresc la 9%, iar cele de 9% urcă la 19%, cresc accizele la alcool, tutun, carburanți, apare o taxă pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat și, în fine, a mai fost introdus și un impozit special pentru case și autoturisme cu o valoare mai mare de 2,5 milioane lei, la proprietăți imobiliare, și 375.000 lei pentru autoturisme.
În aceste condiții, este greu de înțeles de ce politicienii încă mai afirmă că anul acesta nu cresc taxe și impozite. Poate, cel mult, nu vor crește altele în afară de cele care au crescut deja la începutul anului.
Tot de la 1 ianuarie 2024, au crescut pensiile, în raport de rata inflației, și salariile bugetare cu 5%, cu excepția unor domenii care au beneficiat deja anul trecut de măriri salariale. Pachetul de creștere a fiscalității este, însă, esențial, pentru încercarea de prognoză, pentru că mărirea taxelor și impozitelor și introducerea unor impozite experimentale ar putea modifica datele problemei. În sensul că guvernul mizează pe un anumit nivel de creștere economică, 3,4%, pe o rată a inflației în scădere și pe revenirea consumului. Numai că mărirea fiscalității poate schimba destul de multe în evoluția economiei reale. De exemplu, deja Banca Națională a României a revizuit în sus, la sfârșitul anului trecut, rata inflației prognozată pentru primul trimestru al acestui an, până aproape de 8%. Până la sfârșitul anului, inflația va atinge un nivel mai scăzut, între 5% și 6%.
Este posibil ca majorarea fiscalității să dea peste cap așteptările guvernamentale, adică nivelul creșterii economice să nu fie atins, iar inflația și creșterile de venituri ale angajaților din sectorul bugetar și ale pensionarilor ar putea să nu fie suficiente pentru a aduce, prin consum, mai mulți bani la buget.
O altă problemă complicată a acestui an este situația bugetului.