Citiți continuarea
„Nu vreau să schimb insula, ci lumea întreagă”.
Bob Marley a murit la vârsta de 36 de ani, pe 11 mai 1981. În mai puțin de douăzeci de ani de carieră, Robert Nesta Marley a făcut cunoscută muzica reggae pretutindeni pe glob, dar a transmis și un mesaj politic universal, care continuă să se răspândească printre toți cei care luptă pentru justiție, egalitate și împotriva opresiunii popoarelor.
O luptă condusă prin puterea muzicii
Născut în 1945, dintr-un tată englez alb, bogat, dispărut rapid din peisaj și o mamă jamaicană de culoare, săracă, a crescut în zonele rurale mizere din Jamaica, printre descendenți africani dezrădăcinați. Apoi, mama lui l-a dus în gheto-ul Trenchtown, în Kingston, unde a petrecut o adolescență marcată de sărăcia extremă a cartierelor de la periferie.
Tânărul Robert a fost martor direct la nedreptățile suferite de semenii lui de culoare, din partea albilor bogați, lucru pe care l-a numit, mai târziu, „Sistemul Babilon”. Era conștient și de ceea ce trăia comunitatea de culoare din Statele Unite și asculta la radio despre lupta dusă de organizația Panterele Negre.
Un sentiment de revoltă s-a trezit atunci în el. Avea doar nouăsprezece ani, iar lupta lui a început atunci. Condusă de puterea muzicii…
Începând din 1962, anul în care țara lui a obținut independența, Bob Marley, care a renunțat la școală la 14 ani, și-a propus să scrie cântece cu mesaje sociale și politice și să transmită lumii propriul adevăr.
„Vin din Jamaica, o țară din lumea a treia, dar trebuie să vorbesc cu Babilonul și să îi spun ce vrem”.
Simmer down, apărut în 1965, care nu era încă reggae, ci ska, este prima piesă a tânărului artist. În 1973, lansează celebra Get up, Stand up, o piesă în care condamnă rasismul și opresiunile la care sunt supuse comunitățile afro-descendente în Jamaica.
În Slave Driver, apărută în același an, spune că nu mai este înlănțuit din cauza sclaviei, ci a sărăciei.
Bob Marley și ”The Wailers”, la Londra, în 1973.Michael Ochs Archives/Getty ImagesCu toate acestea, Bob Marley respingea pe atunci orice implicare politică. El considera că politicienii fac parte din categoria impostorilor și știa de ce o spune. În anii 1970, principalii lideri politici ai țării, Michael Manley și Edward Seaga, creaseră adevărate grupări mafiote armate, fiecare cu propria bandă. Zeci de oameni au murit atunci în gheto-uri. Cei doi, unul socialist, celălalt laburist, îi stârneau artistului o egală neîncredere.
Bob Marely a fost el însuși victima unei tentative de asasinat, în 1976. Nu vom ști niciodată dacă motivul a fost unul politic, dar s-a vehiculat ipoteza unei operațiuni CIA. Cu toate acestea, Bob Marley nu a renunțat să cânte, s-a agățat de credință și s-a simțit protejat de ea, vrând să transmită un mesaj de unitate și pace.
„Oamenii care încearcă să facă lumea un loc mai rău nu se opresc nici măcar pentru o zi.

