“Onkalo va fi prima instalație din lume destinată depozitării combustibilului nuclear folosit”, a declarat pentru AFP geologa Johanna Hansen care coordonează acest proiect.
Pe insula Olkiluoto din Golful Botnie, în largul coastei de vest a Finlandei, se află deja cel mai mare reactor nuclear din Europa, iar acum proiectul care vizează rezolvarea problemei deșeurilor nucleare se apropie de final.
La o adâncime de peste 400 de metri, depozitul de la Onkalo este proiectat să stocheze un total de 6 500 de tone de uraniu, suficient pentru a acoperi cantitatea de combustibil folosită de cele cinci reactoare nucleare din Finlanda pe întreaga durată de viață a acestora.
Având un conținut scăzut de carbon, energia nucleară este o sursă de energie utilă pentru a ajuta la încetinirea încălzirii globale.
Asociația Mondială Nucleară estimează că, până în prezent, aproximativ 400 000 de tone de combustibil folosit au fost scoase din reactoare, majoritatea aflându-se acum în depozite temporare.
Depozitarea pe termen lung reprezintă o problemă pentru proiectele nucleare din întreaga lume.
Uraniul uzat va fi depozitat în containere de cupru care vor fi îngropate în rocă, după care tunelul va fi astupat cu un uriaș capac în formă de cui, realizat din oțel armat.
Lucrările la Onkalo (“scorbură” în finlandeză) au început în 2004, iar testele finale vor avea loc la începutul anului 2024.
“După ce vom fi siguri că suntem pregătiți, vom putea trece la faza operațională în 2025”, precizează dna Hansen.
Foto: © Jonathan NACKSTRAND / AFP
Radiații de lungă durată
Este nevoie de aproximativ 250.000 de ani pentru ca radiațiile emise de cele mai toxice deșeuri să scadă la niveluri sigure. Această perioadă îndelungată de timp reprezintă o provocare majoră.
Pentru a face o comparație, în urmă cu 250.000 de ani, Europa se afla într-o eră glaciară și era ocupată de neanderthalieni și mamuți, iar Homo sapiens abia apăruseră în Africa.
Înainte ca nivelul de radiații din deșeuri să revină la cel al uraniului în stare naturală, aspectul insulei Olkiluoto ar putea, prin urmare, să se schimbe radical.
Conform firmei administratoare a sitului, Posiva, în următoarele milenii Olkiluoto ar putea deveni parte din continent, pe măsură ce linia de coastă finlandeză se extinde sau ar putea să se scufunde, ca urmare a creșterii nivelului mării din cauza schimbărilor climatice.
Dar, insistă operatorii, containerele sunt realizate în așa fel încât să reziste la schimbări considerabile.
Scepticism suedez
Cu toate acestea, unii experți rămân sceptici. Cercetătorii de la Școala Politehnică din Suedia (KTH) au pus constant la îndoială siguranța acestui sistem de stocare, invocând riscul ca cuprul să corodeze și să provoace o scurgere.
“Nu este o soluție, ci o reducere a riscurilor”, a declarat pentru AFP Jan Haverkamp, specialist în domeniul nuclear din cadrul ONG-ului Greenpeace.
Potrivit acestuia, Posiva nu acordă “nicio atenție reală” problemei pe care o ridică coroziunea cuprului.
Inițiatorii proiectului au respins însă aceste temeri. Autoritatea finlandeză pentru securitate nucleară consideră că Onkalo respectă prevederile impuse.
Allison Macfarlane, profesoară la Universitatea din Columbia Britanică, consideră că niciun proiect nu este “100% sigur”, dar că Onkalo este “cu siguranță soluția care a fost cel mai temeinic analizată”.