În ceea ce privește schema de ajutor de stat pentru producătorii de materiale de construcții, ideea pleacă de la declarația ministrului economiei și anume că 70% din produse provin din import și totalul importurilor anuale este de opt miliarde de euro.
Nu putem contesta datele, dar ceva ne spune că acel 70% ar trebui privit cu atenție. De exemplu, în România sunt trei mari producători mondiali de ciment și unul european de gips-carton. De aceea, este aproape imposibil ca România să importe 70% din cimentul pe care îl consumă pe plan intern.
De altfel, o analiză a Consiliului Concurenței confirmă acest lucru. În anul 2020, importurile de ciment au fost de numai 8% din consumul intern, iar în anul 2021, importurile au ajuns la 11% din totalul consumului la nivel național. Deci, nici vorbă de importuri de 70% din necesarul de consum.
Situația este, însă, complet diferită în ceea ce privește producția internă de oțel-beton. Pentru că principalii producători, Ductil Steel din Buzău și Combinatul de Oțeluri Speciale din Târgoviște, au producția oprită, în anul 2021, România importa întreaga cantitate de oțel-beton pe care o consuma. La fel, importurile de bitum sunt extrem de mari, respectiv de aproximativ 95%. Un alt exemplu, la polul opus, este cota de piață a importurilor de gips-carton care ajunge la numai 30%.
În concluzie, sunt situații și situații. Schemele de ajutor de stat ar fi trebuit să se concentreze pe domeniile aflate în suferință, cum sunt bitumul, oțel-betonul sau, poate, ușile și finisajele pentru construcții. În orice caz, cele 150 milioane de euro anunțate de ministrul economiei, Radu Oprea, pentru acest an, nu înseamnă mare lucru.
Pe de o parte, pentru că nivelul maxim al unui proiect poate ajunge la 50 milioane de euro, ceea ce înseamnă că schema de ajutor de stat este suficientă doar pentru trei proiecte mari. Pe de altă parte, nu sectorul materialelor de construcții generează cel mai mare deficit comercial, ci domeniul produselor chimice. Concret, în primele patru luni ale acestui an, produsele chimice au înregistrat importuri cu 4,2 miliarde de euro mai mari decât exporturile. Este foarte posibil ca o parte din categoria produselor chimice să includă și materiale de construcții, dar o analiză mai aplicată, mai concentrată, pe deficitele cele mai mari este necesară. Mai ales, atunci când se ia decizia aplicării unei scheme de ajutor de stat.
O a doua măsură anunțată chiar de premierul Marcel Ciolacu este eliminarea excepțiilor din Codul Fiscal. Este un subiect dificil de pus în practică, în pofida faptului că este un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Sunt multe și complicate excepțiile care apar în legislația fiscală românească, iar Marcel Ciolacu nu avansează un termen până la care vor fi eliminate excepțiile fiscale.
Totodată, premierul a declarat că la Ministerul Finanțelor este în curs o analiză pe tema egalizării regimului fiscal. Aproape că nu are sens să se facă această analiză, pentru că, anul trecut, 19 specialiști în domeniile fiscal și financiar au prezentat sub egida Consiliului Fiscal un amplu studiu referitor la consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale.