La începutul acestei săptămâni, miniștrii de finanțe ai statelor Uniunii Europene s-au întâlnit la Luxemburg pentru a discuta despre noile reguli bugetare. Ca de obicei, există o diferență de abordare între nord, vârful de lance Germania, și sud, care are în frunte de data aceasta, Franța.
Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană caută soluții pentru o reformă a regulilor bugetare, dar sarcina este dificilă, pentru că interesele, viziunile și situațiile din interiorul Uniunii sunt diferite. De exemplu, România și Ungaria au încheiat anul trecut cu cel mai mare deficit bugetar dintre statele membre, 6,2% din PIB, în timp ce șapte state au înregistrat excedent. Doar această diferență ne arată cât de mare este deosebirea între statele membre.
Până la sfârșitul acestui an, statele membre ar trebui să găsească o formulă nouă de reguli bugetare care să mulțumească pe toată lumea. Reprezentanții celor 27 de state sunt de acord asupra unui singur lucru că vechile reguli ale Pactului de Stabilitate sunt învechite și ineficiente. Este în regulă, dar, ce se pune în locul lor?
Obiectivul este de a stabili noi reguli mai bine adaptate la situația particulară a fiecărei țări, traiectorii bugetare mai realiste și mai bine respectate. Între Franța și Germania există, însă, o diferență de viziune. Franța pledează pentru mai multă flexibilitate a regulilor bugetare, în timp ce Germania rămâne la cunoscuta rigiditate. Viziunile pot fi ușor de înțeles. Anul trecut, Franța a avut un deficit bugetar de 4,7% din PIB, în timp ce Germania a încheiat anul cu un deficit de 2,6%.
Poate că diferența dintre cele două state nu pare atât de mare. Dar, trebui să adăugăm că în ultimii 12 ani, Germania a avut doar patru ani în care a înregistrat deficit bugetar, iar trei dintre aceștia au fost după anul 2020, momentul declanșării pandemiei de coronavirus. În schimb, Franța a avut în fiecare din ultimii 12 ani deficit bugetar și în niciun an nu a înregistrat excedent.
Regulile fiscale ale Pactului de Stabilitate și Creștere au fost „dezactivate” la începutul anului 2020, sub presiunea pandemiei și a efectelor acesteia în economie. Doar că la începutul anului viitor regulile fiscale vor fi reintroduse. Dacă statele membre nu vor ajunge la un acord până la sfârșitul lunii decembrie a.c. șansele de a se întâmpla acest lucru anul viitor sunt destul de mici, pentru că urmează alegerile europarlamentare și politicienii se vor concentra asupra lor.
Germania și Franța își doresc un set de reguli fiscale, dar diferența de opinie apare atunci când vine vorba despre aplicarea lor, respectiv automat sau flexibil. În încercarea de a răspunde cerințelor Germaniei, Comisia Europeană a propus ca statele membre care au un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB să fie obligate să reducă anual deficitul cu 0,5%. Franța a respins ideea argumentând că statele ar fi obligate să facă o consolidare fiscală destul de intensă.
Țintele bugetare vechi sunt încadrarea într-un deficit bugetar de 3% din PIB și o datorie publică de 60% din PIB. Noua variantă a Comisiei Europene preia nivelurile cunoscute ale deficitului și datoriei publice, dar în schimb propune o atingere a acestor praguri într-un mod mai flexibil, adaptat statului membru care propune o traiectorie de ajustare, însoțită de reforme și investiții.