Germania începe o supraveghere instituțională a Chinei – și aceasta nu-i place Beijingului

Via: rfi.ro

Membrii UE sunt din ce în ce mai îngrijorați de comportamentul amenințător al Chinei față de Taiwan și în Marea Chinei de Sud, precum și de dependența economică a țărilor europene. Cei 27 se tem că această dependență de resursele și produsele chinezești s-ar putea transforma într-un instrument de presiune politică în mâna Beijingului.

Răspunzând acestor îngrijorări, guvernul german s-a decis să acționeze și să integreze mai îndeaproape în structurile statului Institutul Mercator pentru Studii Chineze (MERICS), un influent grup de reflecție specializat în China, oferindu-i o finanțare ide 500.0000 de euro începând cu 2024.

Această abordare reprezintă o o cotitură pentru politica Germaniei, care anterior își construise relația cu Beijingul în jurul unor legături comerciale puternice, China fiind cel mai mare partener comercial bilateral.

Iar cooptarea think-thank-ului MERICS este cât se poate de semnificativă în acest context. Beijingul a fost foarte critic față de abordările MERICS. Organizația a fost supusă sancțiunilor chinezești ca represalii la măsurile UE împotriva oficialilor chinezi. Aceasta împiedicat personalul MERICS să intre în China.

De atunci, think tank-ul a fost nevoit să se bazeze pe contacte locale pentru majoritatea cercetărilor sale.

Ziarul japonez The Japan Times amintește în acest context că încă din luna iulie, Germania a publicat noua sa strategie privind China, în limbile germană, engleză și mandarină. Iar cooptarea Institutului MERICS este o parte a acestei strategii.

Strategia pentru China indică faptul că Berlinul consideră acum oficial Beijingul ca fiind o amenințare la adresa securității sale naționale și a intereselor sale economice.

Totuși, China are în continuare o mare importanță pentru economia germană, spune publicația japoneză.

Germania se bazează pe China pentru lanțurile de aprovizionare ale unor industrii-cheie, cum ar fi automobilele, mașinile și produsele chimice. Aproximativ două treimi din importurile de pământuri rare ale Germaniei provin din China.

Însă și deficitul comercial al Germaniei în raport cu China se extinde.

În timp ce exporturile Germaniei către China în 2022 au crescut cu doar 3,1% față de anul precedent, ajungând la aproximativ 107 miliarde de euro, importurile sale din China au crescut cu 33,6%, ajungând la aproximativ 191 de miliarde de euro.

Investițiile companiilor germane continuă în China. Un record de 10 miliarde de euro a fost adăugat în 2021, urmat de un alt record de 11,5 miliarde de euro investiți în 2022.

Firmele germane ocupă până la o treime din totalul investițiilor directe ale Europei în China. Deosebit de importante sunt investițiile a patru mari firme – Volkswagen, Daimler, BMW și BASF .

Volkswagen se bazează pe piața chineză pentru cel puțin jumătate din profitul său net anual, iar BASF a realizat o investiție record de 10 miliarde de euro în această țară în 2022.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Citește articolul pe rfi.ro

Lasă un răspuns