În istorie, solului care aducea vești proaste i se tăia capul. Ieri, rolul solului aducător de vești rele a fost al ministrului finanțelor, Marcel Boloș. Acesta s-a opus pentru câteva ore variantei de proiect al legii pensiilor, pentru că ministrul muncii nu putea să răspundă la o întrebare simplă: de unde se vor lua banii necesari creșterii pensiilor?
Premierul și ministrul muncii nu au putut specifica sursele de finanțare pentru creșterea pensiilor. Într-o conferință de presă Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii, fiind întrebată unde se vor găsi banii pentru creșterea pensiilor a dat un răspuns cât se poate de evaziv: la bugetul asigurărilor sociale și la bugetul de stat. E ca și cum ai spune că ziua este lumină și noaptea întuneric.
Știm cu toții că banii ar trebui să vină de la bugetele de stat, dar un răspuns corect ar fi trebuit să includă mai concret care este procentajul de creștere al contribuțiilor de asigurări sociale estimat pentru anul viitor și, totodată, cât de mari urmează să fie transferurile de la bugetul de stat la bugetul de asigurări sociale. În locul unor astfel de prognoze, ministrul muncii a dat un răspuns cât se poate de general și de lipsit de conținut.
De altfel, inclusiv impactul acestei legi este neclar. Calculele Ministerului Finanțelor diferă de cele ale Ministerului Muncii. Mai grav este că datele Ministerului Finanțelor arată că în condițiile aplicării legii în forma adoptată de guvern deficitul bugetar pentru anul 2024 nu va mai fi de 4,9% din PIB, ci de 5,5% din PIB. Iar în anul 2025 deficitul va fi și mai mare. Nici până în anul 2027, România nu va putea să revină la un deficit bugetar de sub 3% din PIB.
Consecințele pot fi dezastruoase pentru economia autohtonă, dacă ne gândim că Uniunea Europeană are un pachet de sancțiuni pentru statele care nu respectă calendarul de revenire la un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB. De fapt, în acest moment, România este singurul stat european aflat sub procedura de deficit excesiv.
Marea întrebare este: de ce ar crește un guvern pensiile cu 40% într-un singur an? Avem o singură explicație și anume că în 2024 vor fi patru rânduri de alegeri. Ar urma ca o tranșă de creștere să aibă loc de la 1 septembrie 2024, adică foarte aproape de alegerile parlamentare.
Tehnic vorbind, este o lipsă de responsabilitate să crești pensiile cu 40%, mai ales într-un moment în care situația bugetară este foarte proastă. După cum se poate vedea, guvernul se luptă anul acesta să reducă deficitul bugetar (ceea ce pare o bătălie cu morile de vânt), nu reușește și de aceea ne putem întreba, pe bună dreptate, cât de mare va fi deficitul anul acesta și mai ales care sunt așteptările pentru anul viitor.
Este adevărat că prima majorare de pensii, cu 14%, este pentru a acoperi creșterea inflației, iar a doua creștere a pensiilor ar trebui să vină ca urmare a aplicării programului de recalculare. În felul acesta, s-ar ajunge la o creștere cu 14% a punctului de pensie la începutul anului, și la o majorare cu 40% cu ocazia recalculării.