Sunt multe teme de dezacord între coaliția guvernamentală în ceea ce privește măsurile fiscale ce urmează a fi luate, dar creșterea salariului minim nu pare a fi printre ele. Dacă o credem pe Simona Bucura Ionescu, noul ministru al muncii, salariul minim va crește.
În România, sunt mulți angajați cu salariul minim ceea ce ar putea îndreptăți guvernul să ia o decizie administrativă de creștere constantă a acestui venit. Ce vrea să spună Executivul? Dacă patronii sunt atât de răi, îi obligăm noi să crească salariile. De fapt, salariul minim a fost folosit, de fiecare dată, ca o unealtă politică pentru a aduce mai mulți bani la buget.
În ultimii ani, au fost multe promisiuni cu privire la stabilirea salariului minim: de la predictibilitate până la o schemă care să ia în calcul mai mulți indicatori economici. Practic, nu s-a întâmplat niciodată așa, iar creșterea s-a făcut din rațiuni ce țin de nevoia de creștere a veniturilor bugetare. Adică, s-a mizat pe faptul că firmele care angajează personal cu salariul minim vor plăti impozite și contribuții mai mari către stat. Vor face la fel și de data aceasta?
Antreprenorii nu sunt deloc mulțumiți de creșterea repetată a salariului minim. Orice ajustare înseamnă mai multe impozite și contribuții plătite către buget și un fond de salarii mai mare. Patronii și-ar dori să crească salariile angajaților în funcție de performanța realizată de companie și nu forțați de stat. De asemenea, antreprenorii ar dori ca mișcările salariului minim să fie predicitibile, adică guvernele să facă un calendar de creștere pe care să îl și respecte. În realitate, nu se întâmplă așa.
Mai mult, creșterea salariului minim aduce și o serie de efecte în interiorul companiei, în sensul că în multe cazuri este nevoie să fie majorate o parte din salariile plătite, respectiv cele ale angajaților ale căror venituri se apropie de salariul minim.
La fel se întâmplă și în instituțiile publice. În unele cazuri, salariile medii sau mari cresc în funcție de nivelul salariului minim. Mai mult, sunt plăți de la buget care se actualizează în funcție de salariul minim.
De aceea, guvernul ar trebui să facă un calcul care să arate, pe de o parte, cu cât cresc încasările bugetare și, pe de altă parte, cu cât cresc cheltuielile bugetare, cu salariile și cu prestațiile sociale, o dată cu indexarea salariului minim. Aceste informații ar trebui făcute publice, pentru a înțelege mai exact pe ce se cheltuiesc banii care se strâng în plus la buget ca urmare a creșterii salariului minim.
Marea amenințare rămâne și anume: câte contracte de muncă vor fi închise și câte se vor transforma în plăți „la negru” sau „gri”? Mai complicat este motivul pentru care va crește salariul minim și anume echilibrarea veniturilor angajaților ca urmare a retragerii facilităților fiscale pentru salariile din construcții, agricultură, industria alimentară și sectorul de tehnologia informației.
Problema este că pentru a compensa renunțarea la facilitățile salariale din câteva domenii, guvernul lovește în multe dintre întreprinderile mici și mijlocii.