În august 2021, guvernul comunist aflat la conducerea insulei a decis să permită pătrunderea “microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii” (Mypimes) private pe piața economică a țării, deoarece până atunci principalii actori economici fuseseră doar întreprinderile de stat. Această decizie apare în contextul celei mai grave crize economice din ultimii treizeci de ani, provocată de pandemie și de înăsprirea embargoului american.
Bodegon 21 s-a deschis la scurt timp după aceea în cartierul central Vedado, oferind o varietate de produse expuse atractiv pe rafturi de lemn, spre deosebire de rafturile triste ale magazinelor de stat, pe care sunt aliniate în principal conserve care trebuie plătite în valută.
“Aici găsim tot ce nu putem cumpăra din magazinele de stat. Sunt alimente de care avem nevoie”, a declarat pentru AFP Maria Leonor, în vârstă de 73 de ani, în timp ce cumpăra un iaurt, un produs alimentar care nu este inclus pe lista alimentelor subvenționate de statul cubanez încă din anii 1960.
Septuagenara, care trăiește cu ajutorul banilor pe care îi ia din închirierea unei camere din propria casă, spune că ar fi vrut să cumpere mai multe produse, dar “prețurile sunt destul de mari”. Un kilogram de lapte praf se vinde în aceste magazine cu aproximativ 2.000 de pesos cubanezi (16 dolari), într-o țară în care salariul mediu este de 4.800 de pesos (39 de dolari).
După ce și-a pierdut locul de muncă, Omar Bouso, în vârstă de 27 de ani, a deschis împreună cu doi prieteni o afacere de tip take-away pe care intenționează să o înregistreze ca IMM.
“Căutam o nișă de piață pentru a face ceva diferit”, a explicat el pentru AFP din restaurantul său fast-food în care preparate exotice hawaiiene sunt servite în farfurii de ceramică.
Ca și în cazul altora, tinerii antreprenori se aprovizionează de la firme private de import, care au apărut în 2021 și care aduc acum pe insulă tot felul de produse.
“Bariere mentale”
Aceste întreprinderi din sectorul alimentar reprezintă o parte din cele 7 800 de IMM-uri înregistrate în prezent pe insulă.
Potrivit unui raport al ONU, 22,4% din ele activează în construcții, 19,2% în sectorul cazărilor și al alimentației publice, 12,2% în industria alimentară și 2,9% în comerț, printre alte.
“Statul era singurul furnizor din această țară, dar acum nu mai este cazul”, explică Oniel Diaz, director al unei firme de consultanță pentru companii private.
Această schimbare intervine într-un moment în care moneda țării suferă o devalorizare puternică. De la implementarea reformei monetare din 2021, devalorizarea monedei alimentează inflația, care crește vertiginos. Guvernul se așteaptă ca inflația din acest an să depășească pragul de 39% preconizat pentru anul 2022, deși experții estimează că procentul va fi cu trei cifre.
Ministrul economiei, Alejandro Gil, a dat recent vina pe companiile private pentru creșterea prețurilor. “Nu le vom cere oamenilor să iasă în pierdere (…), dar nu este posibil să înregistreze atât de repede profituri de cinci ori mai mari” după investiții, a denunțat el în fața Parlamentului.