Mai precis, în luna iunie, inflația a scăzut la 10,3%, de la 10,6%, în mai. Oare suntem în fața unui blocaj al ratei inflației? Se va atinge ținta despre care vorbește Banca Națională a României (BNR) și anume o rată a inflației de o cifră în a doua jumătate a anului? Deocamdată, este greu de spus, dar cvasistagnarea din iunie face ca întrebările să fie îndreptățite.
BNR se uită la evoluția pe termen mai lung și constată că rata inflației a scăzut de la 14,53%, în martie, la 10,3%, în iunie. Această evoluție îi face optimiști pe bancherii centrali că inflația va atinge nivelul prognozat pentru anul acesta.
De fapt, economia se află sub influențe contrare. Pe de o parte, sunt evoluții care conduc la o scădere a inflației, respectiv efectul de bază, adică prețurile de anul trecut care au înregistrat valori foarte mari se compară cu prețurile de azi, plus o reducere a cotațiilor internaționale pe piețele de mărfuri, în special la produsele agricole, dar și la cele energetice.
Pe de altă parte, există și evoluții care pot duce la creșterea inflației și anume costurile mai mari pe care trebuie să le suporte companiile, inclusiv din creșterea salariilor, dar și menținerea ratelor de profit, pentru că, deocamdată, consumul este încă la un nivel solid, ceea ce arată că există cerere, chiar și în condițiile unei inflații mari.
O altă problemă ar putea veni de la pachetul de măsuri fiscale pregătit de guvern. Unele posibile decizii ale Executivului ar putea duce economia într-o situație paradoxală: să aducă mai mulți bani la buget, dar, în același timp, să inducă și o creștere a prețurilor, respectiv a inflației.
În plus, există riscul ca unele decizii din pachetul de măsuri fiscale să aibă rezultate contrare decât colectarea mai multor venituri bugetare. Este vorba, de exemplu, despre atenționările pe care mai multe industrii, precum producătorii de țigarete sau cei de alcool, le adresează guvernului. Reprezentanții acestor industrii au precizat că o devansare a calendarului de creștere a accizelor va duce la o creștere a vânzărilor la negru sau la gri.
Marele semn de întrebare este legat de politica monetară a băncii centrale. Până la datele privind rata inflației din luna iunie, majoritatea analiștilor financiari ar fi putut „băga mâna în foc” că BNR a oprit ciclul de creștere al dobânzii de politică monetară. Va trebui să vedem, pe de o parte, cum va evolua rata inflației, și, pe de altă parte, care va fi nivelul consumului.
Evoluția inflației este importantă pentru decizia BNR referitoare la nivelul dobânzii de politică monetară. O blocare a inflației la un nivel de două cifre ar putea obliga banca centrală să crească din nou dobânda-cheie.
Acest lucru ar duce la o descurajare a creșterii economice, într-un moment în care economia traversează momente complicate. Deocamdată, responsabilii BNR, cu prudența care îi caracterizează, așteaptă să vadă evoluția inflației în următoarele luni.
În același timp, trebuie să remarcăm că, în luna mai a.c., salariul mediu net a crescut mai mult decât rata inflației, în ultimul an.