“Producția a scăzut cu 80%”, mărturisește cu amărăciune acest agricultor de 43 de ani stabilit în regiunea Sabina, unde măslinii seculari, chiar milenari, domină peisajul încă din vremea romanilor.
“De câțiva ani, regiunea noastră suferă grav din cauza schimbărilor climatice”, se plânge el, menționând în special “ploile torențiale” și “perioadele lungi de căldură care se prelungesc până în toamnă”. Ca argument, ne arată o ramură pe care sunt doar câteva măsline uscate…
La mică distanță, în preajma morii de ulei “OP Latium”, aflată în partea inferioară a localității Palombara Sabina, lucrătorii depun eforturi pentru a transforma recolta săracă în ulei: măslinele sunt curățate, zdrobite și transformate într-o pastă verde, din care se extrage prețiosul ulei extra-virgin, cu un parfum intens.
“În aprilie și mai, când măslinii înfloresc, am avut ploi puternice care au spălat polenul, așa că fructele sunt acum foarte puține”, explică Stefano Cifeca, inginer agronom responsabil cu calitatea la această moară dotată cu echipamente de ultimă generație în serviciul producătorilor din regiune.
Sabina nu este singura regiune afectată: producția s-a prăbușit în tot centrul și nordul peninsulei. Producția națională a fost salvată de regiunea Puglia (călcâiul cizmei italiene), care reprezintă jumătate din producția de petrol a Italiei, și de Calabria (vârful cizmei).
Potrivit Coldiretti, principala organizație sindicală a sectorului agricol din Italia, producția națională de ulei de măsline pentru 2023 va fi de 290.000 de tone, față de 315.000 de tone în 2022.
Această penurie, din nefericire, nu este excepțională, așa cum o amintește Alan Risolo: “În 2018, înghețul a distrus producția noastră. Ne-am recuperat treptat, dar foarte încet (…) Și a trebuit să ne confruntăm cu alte probleme: ploile, căldura, schimbările climatice care s-au înrăutățit în regiunea noastră.”
Viitor incert
Pentru a face față schimbărilor climatice, Unaprol, asociația națională care reprezintă producătorii de ulei de măsline, solicită “un plan strategic național” pentru economisirea apei, colectarea apelor de ploaie, crearea de bazine de retenție, reciclarea apei…
Acest punct de vedere este împărtășit la nivel local de Stefano Cifeca: “Fenomenele extreme cauzate de schimbările climatice sunt legate în principal de absența prelungită a ploilor timp de mai multe luni: prin urmare, trebuie să încercăm să colectăm apele de ploaie din toamnă și iarnă prin crearea de bazine de retenție pentru a putea uda în perioadele secetoase”.
Pentru Italia, al doilea cel mai mare producător mondial de măsline, cu mult în urma Spaniei, miza este importantă: conform Coldiretti, pe teritoriul peninsulei se găsesc 150 de milioane de măslini, care generează un venit anual de trei miliarde de euro și susțin existența a 400.000 de întreprinderi, cum ar fi ferme agricole, mori de ulei și unități de prelucrare.
Pentru Alan Risolo, care este și medic veterinar și, prin urmare, are o a doua sursă de venit, “viitorul agriculturii este mai nesigur ca niciodată, deoarece nu putem prezice exact aceste schimbări climatice”.
În fața acestei situații, fermierii ar putea, de exemplu, “cumpăra plante care sunt mai rezistente la frig sau căldură”, sau chiar “schimba tipul de producție”, sugerează el.
Această ultimă soluție radicală nu este încă preferată de Stefano Cifeca.