Cert este că în prima jumătate a anului, deficitul bugetar a fost extrem de apropiat ca valoare nominală și ca procentaj din produsul intern brut cu primele cinci luni ale anului 2023. Adică, în perioada ianuarie-mai 2023, deficitul bugetar a fost de 36,9 miliarde de lei, adică 2,32% din PIB. În primele șase luni, deficitul bugetar a crescut foarte puțin, la numai 37,2 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB.
Ce s-a întâmplat? Cum a apărut brusc această stabilitate la jumătatea acestui an, după ce în primele cinci luni datele bugetului de stat s-au degradat constant și rapid? A fost luna iunie mai specială? Execuția bugetară în iunie arată o creștere atât a cheltuielilor, cât și a veniturilor cu sume relativ egale. Adică, cheltuielile curente au urcat în luna iunie cu 42 miliarde de lei, iar veniturile cu 41 miliarde de lei. Ceea ce explică stagnarea deficitului bugetar în luna iunie a.c..
O altă evoluție care trebuie observată este că, după șase luni, tendința s-a inversat, respectiv se echilibrează creșterea cheltuielilor cu veniturile bugetare. În sensul că, în primele cinci luni veniturile au crescut cu 10%, iar cheltuielile cu 17%, față de anul precedent, în timp ce la jumătatea anului, ritmul de creștere al veniturilor a fost de 12%, iar al cheltuielilor cu 16,5%.
Este evident că dacă România dorește să se întoarcă la deficitul bugetar prognozat la începutul anului are nevoie un mai bun echilibru între venituri și cheltuieli.
În principiu, datele bugetare ne arată că ritmul de creștere al veniturilor și cheltuielilor este destul de puțin schimbat. Cheltuielile își continuă creșterea, iar la capitolul venituri se încearcă să se țină ritmul, atât cât se poate, cu nivelul cheltuielilor.
Desigur, marea întrebare este: poate fi repetată evoluția bugetară și în următoarele luni, adică nivelul deficitului va putea să fie ținut sub control? Va putea fi echilibrat bugetul astfel încât la sfârșitul anului deficitul bugetar să fie în limita a 4,4% din PIB, nivel la care a fost proiectat bugetul de stat?
Pentru că dacă minunea din luna iunie se mai repetă și în alte câteva luni ale anului, atunci toată strădania pachetului fiscal, respectiv creșterea taxelor și impozitelor, nu mai are rost. Adică, dacă Ministerul Finanțelor își asumă echilibrarea bugetului pe modelul lunii iunie, atunci toate discuțiile cu Comisia Europeană, toată zarva stârnită de posibile măsuri fiscale de austeritate, nu își mai au sensul.
În aceste condiții, poate că ar fi bine ca Guvernul să evalueze cu atenție situația bugetară pe primele șase luni și să reevalueze situația pachetului fiscal și dacă mai este cazul să fie aplicat.
Este destul de ciudat că nimeni din guvern, nici premierul, nici ministrul finanțelor, nu s-au lăudat cu datele bugetare din luna iunie. Este imposibil să nu le fi știut, iar politicienii români au acest obicei să se laude cu indicatorii economici favorabili chiar și înainte de a fi făcuți public în mod oficial.
De data aceasta, nu a fost cazul. Să fi fost trecute cu vederea rezultatele pozitive de luna trecută? Greu de înțeles.