Datele statistice privind creșterea economică s-au transformat în cifre de scădere. Concret, în trimestrul al treilea al acestui an, economia a scăzut față de trimestrul precedent cu 0,1%. De asemenea, dacă se compară trimestrul III 2024 cu aceeași perioadă a anului trecut, scăderea economică este cu 0,3%.
Să lăsăm la o parte faptul că dacă și în trimestrul următor (trimestrul al patrulea) va exista în continuare o scădere, chiar și mică, față de trimestrul precedent economia va intra în recesiune tehnică, pentru că va avea două trimestre de scădere. Dar, să nu anticipăm. Deocamdată, datele statistice arată o scădere economică în trimestrul al III-lea al anului și o creștere firavă în primele nouă luni ale anului față de aceeași perioadă a anului trecut cu numai 0,8%.
Așadar, datele ne arată în mod clar că economia românească încetinește, în cel mai bun caz, pentru că există și indicatori la care există scăderi. Este ciudat că într-o economie în care s-au pompat anul acesta prin împrumuturi 250 miliarde de lei are o creștere economică minoră.
Este, din nou, ciudat că o economie care va încheia anul cu un deficit bugetar monstruos, de peste 8% din PIB, reușește să aibă o creștere economică de numai 0,8%. Cum spun economiștii, aduci un impuls fiscal de 8% și obții un impuls de creștere cu doar 0,8%. Este clar că raportul creștere economică-deficit bugetar este net în defavoarea evoluției pozitive a produsului intern brut. Și atunci, ne întrebăm: la ce bun deteriorarea indicatorilor macroeconomici, dacă nici măcar o creștere rezonabilă nu se poate obține?
Un răspuns se poate găsi în analiza structurii PIB și contribuția sectoarelor la creșterea economică. Sunt puține domenii care au avut o contribuție pozitivă la firava creștere economică din primele nouă luni ale anului.
Adică, sectorul comercial plus cel al hotelurilor și restaurantelor a avut o contribuție cu 0,4%. Activitățile profesionale au adus un plus cu 0,1%, iar activitățile de spectacole, culturale și recreative au contribuit la creștere cu 0,2%. Desigur, ponderea sectoarelor în economie este diferită. De exemplu, comerțul are o contribuție de 17,8%, activitățile profesionale au 10,2%, iar cele de spectacole, culturale și recreative au o pondere de numai 2,3%.
Agricultura, industria și tranzacțiile imobiliare au avut o contribuție negativă asupra PIB, adică au tras economia în jos. Este o surpriză? Nu, pentru că agricultura a suferit din cauza secetei, industria a avut o contracție din cauza comenzilor noi mai puține din statele Uniunii Europene, iar tranzacțiile imobiliare nu au fost salvate nici măcar de piața nerezidențială.
Dacă vă întrebați cine a contribuit cel mai mult la creșterea economică din primele nouă luni, atunci trebuie să știți că este vorba despre impozite. Deci, impozitele nete au adus 0,9% la o creștere PIB cu 0,8%, anihilată de efectul agriculturii care a avut o contribuție cu minus 0,6%.
Investițiile cu care se laudă guvernul de câte ori are ocazia au contribuit cu 0,8% la creșterea economică, dar și la acest capitol există un contrabalans care vine din deficitul balanței comerciale care trage în jos creșterea cu 2,8%.