Așa se întâmplă de fiecare dată când apare o criză. Toate reformele amânate se fac obligatoriu prin creșteri de taxe și impozite sau prin reducerea forțată a cheltuielilor bugetare. Este România în pragul unei crize? Nu, dar nici departe de prăpastie nu se află. De altfel, cel mai simplu este să prevezi crizele până când chiar se întâmplă.
Deficitul bugetar a ajuns în primele patru luni la 27 miliarde de lei, adică 1,72% din PIB, un nivel atins doar în ianuarie-aprilie 2020, imediat după declanșarea pandemiei. Ceea ce ne spune că situația bugetară s-a întors la anul 2020.
Anul trecut, România a avut un deficit comercial de 34 miliarde de euro. Deficitul de cont curent a ajuns la un nivel record de 10% din produsul intern brut. Aceste deficite gemene pun presiune asupra cursului de schimb valutar, care deocamdată este incredibil de stabil și care acționează ca o ancoră în lupta băncii centrale și a guvernului cu inflația. Fără stabilitatea cursului de schimb valutar inflația ar fi fost mai mare.
Inflația a urcat rapid, dobânzile la fel, în încercarea de a opri creșterea prețurilor. Și chiar dacă prognoza Băncii Naționale a României este că rata inflației se va întoarce la un nivel cu o singură cifră, actualele cereri de creșteri salariale, dintre care parțial sau total vor fi satisfăcute, pun deja sub semnul întrebării reducerea ratei inflației sub 10%.
Studiile Consiliului Fiscal arată că, în medie, salariile din sectorul de stat sunt mai mari decât cele din mediul economic. De altfel, aproximativ 1,9 milioane de angajați lucrează cu salariul minim, cifra urcând anul acesta o dată cu creșterea salariului minim. Aproape o treime din contractele de muncă sunt înregistrate cu salariul minim. Cel mai simplu este să spunem că folosirea pe scară largă a salariului minim este un mod care maschează evaziunea. În unele situații, este adevărat. Dar, un alt adevăr este acela că multe companii mici și mijlocii aleg să își plătească angajații cu salariul minim pentru a putea rezista pe piață.
În același timp, în luna aprilie s-a mai înregistrat o evoluție care îngrijorează. Consumul a scăzut. Consumul scade față de aceeași perioadă a anului precedent, iar acest lucru s-a întâmplat ultima oară doar în aprilie 2020.
Datoria publică a crescut până aproape de 50% din PIB și doar anul acesta guvernul s-a împrumutat deja cu aproximativ 100 miliarde de lei. Pentru investiții au fost cheltuiți din fonduri naționale doar șapte miliarde de lei și chiar dacă luăm în calcul că o parte din bani sunt păstrați într-un „buffer” tot mai rămân foarte multe fonduri luate prin împrumuturi care s-au folosit pentru cheltuielile curente.
România este sub procedura de deficit excesiv și-a asumat un calendar de reducere treptată a deficitului bugetar, iar protestele, grevele și cererile de creștere ale salariilor ar putea să arunce în aer întregul calendar de scădere a deficitului bugetar.
Să adăugăm și situația economică tot mai complicată de la nivelul Uniunii Europene, respectiv intrarea în recesiune tehnică a Germaniei urmată de recesiunea de la nivelul zonei euro.