Timișoara și-a recuperat o parte din istoria mai puțin frumoasă. Considerată un model de înțelegere în multele etnii și confesiuni care conviețuisc aici, capitala Banatului a avut parte și de momente întunecate, despre care se știe mai puțin sau aproape deloc.
În 26 noiembrie 1938, două grenade de mână au explodat în sala teatrului comunal, în timpul unui spectacol al lui Sidy Thal, cântăreață evreică originară din Bucovina, și al ansamblului său. A fost un atentat antisemit în toată regula, comis de un simpatizant al Gărzii de Fier, în urma căruia au murit patru persoane, iar alte 72 au fost rănite. Atentatorul a fost un angajat al CFR, care a aruncat grenadele de la balcon.
Chiar în ziua în care s-au împlinit 85 de ani de la acest atentat, pe clădirea în care azi funcționează trei teatre, din care două în germană, respectiv maghiară, și opera a fost dezvelită o placă de marmură, care să amintească de acel moment.
„Sunt exact 85 de ani de când în această clădire a fost un atentat în timpul unui spectacol pe limba idiș și la acest atentat au murit patru oameni. O să auzim și numele victimelor victimelor și 72 de oameni au fost răniți. Acest atentat a fost într-un context european, cu doar trei săptămâni înainte a fost în Germania acel «Kristallnacht», acea noapte de pogrom împotriva magazinelor, comunităților, sinagogilor evreiești și acest virus foarte repede s-a răspândit în toată Europa și s-a dat cumva liber la astfel de atacuri (…) A fost o acțiune planificată și cât de cât asumată de Garda de Fier, care avea o celulă importantă aici în Timișoara, la Politehnică”, a spus primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
La dezvelirea plăcii comemorative a participat și Andrei Schwartz, membru al Congresului Internațional al Evreilor, a cărui bunică a fost rănită în acel atentat. Acesta a spus că e mulțumit că inițiativa de a monta acestă placă întru aducere aminte a venit din partea primăriei Timișoara, nu a comunității evreiești. El a vorbit puțin despre antisemitismul din zilele noastre, spunând că „antisemitismul nu e o problemă care se rezumă la a fi una a evreilor. Este o problemă a societății și cred că suntem cu toții de acord. Este o hârtie de turnesol a sănătății unei societăți. Nu existența antisemitismului, pentru că din păcate, antisemitismul există în varii forme, nu doar extrema dreaptă, nu doar extrema stângă, vedem în formele extremiste al islamului și în alte forme”.
„Acest atentat face parte din istoria noastră”
Primarul Timișoarei a aflat despre acest atentat doar în urmă cu doi ani, în urma unei discuții cu William Totok, cofondator al Aktionsgruppe Banat, o grupare a tinerilor autori de limbă germană din Timișoara care a funcționat acum jumătate de secol.
Întrebat de ce crede că incidentul a fost trecut sub tăcere atâta vreme, Dominic Fritz a răspuns că totul e din cauza modului în care, ca societate, suntem încă programați să gândim: „Nici nu știm exact care a fost pedeapsa pentru făptași și, în al doilea rând, cred că noi, ca societate, nu am dezvoltat mecanisme foarte productive de a confrunta propria noastră istorie, cu tot cu părțile sale negative.