Sub influența calculelor electorale pentru anul 2024, dinamica proceselor politice din Georgia și Moldova capătă o încărcătură geopolitică de proporții deosebite. În ambele cazuri, discursul actorilor politici locali este pătruns de dilema geopolitică privind orientarea externă. Chiar dacă vectorul european este susținut de majoritatea populației celor două țări (Georgia: 86%; Moldova: 48% – 54%), iar UE le-a acordat statutul de țară candidată în 2023, polarizările (geo)politice exercită presiune semnificativă asupra agendei lor europene.
Orice scenariu privind reorientarea externă a acestor țări către Rusia este improbabil în condițiile actuale, dar devine din ce în ce mai vizibil că mișcarea spre UE va fi marcată de actori „hibrizi” influenți. În timp ce traiectoria europeană a Georgiei este perturbată de elementele regimului oligarhic local (Bidzina Ivanishvili), în Moldova, actorii destabilizatori provin din opoziția deschis pro-rusă (considerată avangarda „coloanei a cincea”), condusă de fugarul Ilan Șor. Rivalii politici ai agendei europene din Georgia și Moldova fac apel la discursul eurosceptic și promovează cu înverșunare suveranitatea națională în detrimentul vectorului european.
UE și Rusia – abordări distincte
Abordările UE, pe de o parte, și cele ale Rusiei, pe de altă parte, sunt diametral opuse în raport cu Georgia și Moldova. Oferind sprijin politic necondiționat actualului guvern moldovenesc, Bruxelles-ul riscă să-și afecteze reputația, deoarece trece cu vederea diversele abateri de la bunele practici europene. Printre acestea se numără probleme la capitolul bună guvernare (eșecul concursului de selecție pentru procurorul general etc.), deficiențele în administrarea bunurilor publice (suspiciuni privind orchestrarea licitațiilor) etc. Contrar abordării tolerante vizavi de situația din Moldova, instituțiile europene sunt extrem de vocale cu privire la evenimentele politice din Georgia, unde guvernul intenționează să introducă prevederi legale care ar putea stigmatiza societatea civilă, ale cărei activități primesc finanțare occidentală. Atât brațul diplomatic, cât și cel legislativ ale UE au avertizat Tbilisi că adoptarea unor norme restrictive împotriva organizațiilor neguvernamentale contravine perspectivelor europene ale țării sud-caucaziene (Parlamentul European, Aprilie 2024).
Pe de altă parte, Rusia încearcă să valorifice situațiile din cele două țări ale Parteneriatului Estic. Moscova sprijină forțele moldovenești pro-ruse prin mijloace politice, media și financiare (ideea unor subvenții pentru pensionarii din Găgăuzia etc.). Polarizarea geopolitică din Moldova favorizează Rusia înaintea alegerilor prezidențiale și referendumului din 2024. Rusia beneficiază și de pe urma discrepanțelor tot mai mari dintre guvernul georgian și oponenții săi civili și de opoziție. Lipsa dialogului politic erodează în continuare coeziunea din interiorul Georgiei și încetinește sau chiar blochează tranziția democratică și europenizarea țării.
Georgia – compararea cu Rusia datorită nealinierii cu UE
Guvernul georgian promovează o lege privind “transparența influenței externe”, calificată drept “lege rusească” de către vocile din societatea civilă și opoziția politică. Nici UE și nici SUA nu au reușit să convingă guvernarea de la Tbilisi („Visul Georgian”) să abandoneze proiectul de lege. După ce au indus în eroare Bruxelles-ul în 2023, conducerea georgiană nu mai mimează intenția de a vota legea, care va exercita presiuni asupra organizațiilor non-guvernamentale, care, în majoritatea cazurilor, funcționează grație fondurilor europene sau americane.