Săptămâna aceasta, activitatea din câteva instituții județene subordonate Ministerului Muncii a fost oprită. Membrii sindicatului din Ministerul Muncii au intrat în grevă generală.
Nu mai departe de vara aceasta opinia publică era șocată de azilele groazei din Voluntari, lângă București, dar și din țară. De fapt, cu această ocazie descopeream cât de multe instituții cu rol social sunt în subordinea Ministerului Muncii și cât de puțin își fac treaba.
Au trecut doar câteva luni și angajați din teritoriu ai ministerului se află în grevă generală. Este adevărat că printre instituțiile care protestează nu par să fie cele implicate în cazurile azilelor de persoane vârstnice.
Acum avem casele județene de pensii, agențiile județene de plăți și inspecție socială, agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și inspectoratele teritoriale de muncă. Un amalgam de instituții dintre care unele lucrează cu publicul. Unii cetățeni vor să depună o serie de acte pentru dosarul de pensie. Nu o pot face pentru că ghișeele sunt închise, dar le pot transmite electronic. Această grevă, ca și pandemia ne fac să ne întrebăm care sunt motivele pentru care interacțiunea caselor de pensii cu publicul nu se face preponderent online?
Sunt beneficiari de asistență socială care s-ar putea să nu își primească banii la timp și mai avem pe lista grevei o instituție care trebuie să controleze aplicarea legislației muncii de către angajatori.
Motivarea grevei generale este banală: inechități salariale, condiții grele de muncă, scăderea puterii de cumpărare și, ca de obicei în aceste momente de protest, apare ideea că sunt prea puțini angajați în raport de mulțimea sarcinilor de serviciu.
E ușor să spui toate lucrurile acestea, dar tabloul general arată cu totul altfel. Numărul de bugetari a crescut constant în ultimii ani, cheltuielile cu salariile au urcat rapid, iar anul acesta, în primele 10 luni, deficitul bugetului a ajuns la 4% din PIB, adică aproximativ 63 de miliarde de lei. În aceste condiții, sectorul privat privește perplex ușurința cu care sindicatele din zona bugetară fac presiuni pentru a obține salarii mai mari, inclusiv organizează greve generale.
De fapt, un sindicalist a explicat pe șleau motivele grevei generale. Profesorii au primit creșteri de salarii, angajații Ministerului Finanțelor beneficiază deja de majorări de salarii stabilite prin ordin de ministru, iar funcționarii de la Casa de Sănătate au primit creșteri de salarii între 20% și 40%. În fața atâtor măriri de salarii, angajații din instituțiile subordonate Ministerului Muncii au cerut și ei bani mai mulți.
De fapt, societatea românească are o mare problemă. Nu doar că niciun guvern nu poate să reformeze administrația centrală sau locală, nu doar că toate guvernele din ultimii ani au mărit numărul salariaților din sectorul bugetar și au înființat noi instituții publice, ci s-a ajuns ca grevele din sectorul de stat să fie un adevărat șantaj la adresa Executivului. Angajații bugetari au privilegiul de face grevă și de a bloca în felul acesta o parte din funcționarea statului. Este un avantaj pentru profesori să facă grevă, pentru că știu bine că statul este legat de mâini și de picioare și în cele din urmă va accepta revendicările.