Cel mai recent raport al Comisiei Europene, din luna septembrie, preconizează că economia poloneză va încetini brusc și va crește cu 0,5% în 2023, cu o contribuție negativă din partea stocurilor și cu o scădere a consumului privat real, în timp ce exporturile nete și investițiile vor crește. PIB-ul real s-a contractat în trimestrul 2 din 2023 cu 2,2% în raport cu trimestrul precedent, dar ar trebui să își revină în a doua jumătate a anului 2023.
În timp ce venitul disponibil al gospodăriilor beneficiază de un sprijin fiscal semnificativ, în special prin măsuri de susținere a energiei, consumul privat în 2023 va fi influențat negativ de scăderea salariilor reale, de încrederea scăzută a consumatorilor și de costurile ridicate ale împrumuturilor, având în vedere ponderea ridicată a creditelor ipotecare cu rate variabile ale dobânzii, arată sursa citată. Pe de altă parte, creșterea investițiilor s-a accelerat în prima jumătate a anului 2023 datorită unor investiții private mai rezistente și a unor investiții publice mai puternice, inclusiv din fonduri UE.
Când ajunge România din urmă Polonia la PIB/ cap de locuitor?
Aderarea României la Uniunea Europeană a propulsat economia României, arată o analiză Bloomberg, citată de Economedia, care menționa că țara noastră este pe cale să depășească Polonia. “În timp ce cifrele privind PIB-ul pe cap de locuitor sunt umflate de faptul că milioane de români au plecat în căutarea unui loc de muncă în Occident, după aderarea la UE, datele din al doilea trimestru sugerează că nivelul de trai ar urma să îl depășească pe cel din Polonia, cea mai mare economie din regiune, încă din acest an și a depășit cu mult vecinii care nu au aderat la UE, cum ar fi Serbia”, arăta analiza Bloomberg.“În momentul în care UE a început să își deschidă porțile pentru vecinii săi din est, jumătate din cei 19 milioane de români de locuitori nu aveau instalații sanitare interioare, iar PIB-ul pe cap de locuitor era puțin peste o treime din media UE, mai mult sau mai puțin acolo unde era Ucraina înainte de invazia rusă. Această cifră este acum de 77% și continuă să crească”, menționează Bloomberg.
“Dacă ne uităm la istorie recentă a economiei celor două țări, se poate observa faptul că a existat deja o perioadă, mai precis anul 2008, în care PIB-ul pe cap de locuitor în România s-a apropiat foarte mult de valoarea înregistrată de Polonia”, subliniază Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
România a reușit o creștere economică accelerată în perioada respective prin măsurile fiscale stimulative ale guvernului, precum creșterea salariilor în sectorul public, creșterea pensiilor, și alte măsuri care stimulează consumul populației. O creștere bazată pe consum, însă, este foarte dificil de susținut, și poate conduce la „supraîncălzirea” economiei, lucru ceea ce s-a întâmplat și în cazul României. De asemenea, în acea perioadă de după aderarea la UE, România a devenit un țintă atractivă pentru investiții străine, sugerează economiștii clujeni. Decidenții guvernamentali însă, în pofida impactului pozitiv al influxului de capital, nu au reușit să reducă problemele structurale fundamentale ale economiei țării, fiind încurajat în mare măsură doar consumul.