Legat de dilemele evolutive ale speciei umane, iată una la care cu greu se poate răspunde! Mai exact, când a apărut pentru prima dată răceala comună? Răspunsul ar părea unul simplu, odată cu apariția primelor comunități urbane, însă lucrurile sunt ceva mai complicate. Alte știri din Science Report: Ce este teoria nodurilor și cum poate ea să optimizeze călătoriile spațiale ● Trioul de taikonauţi Shenzhou-17 a revenit pe Terra după șase luni petrecute în spațiul cosmic
Când au început oamenii să răcească pentru prima dată în istorie?
Când a apărut pentru prima dată răceala comună? Nu de alta dar, dacă este să ne luăm după ipotezele ceva mai vechi, răceala comună ar fi apărut odată cu zorii civilizației, acum circa 6.000 de ani. Teoretic, trăind în comunități din ce în ce mai mari unde virusurile se puteau transmite ușor, apoi lângă un număr tot mai mare de animale domestice purtătoare de virusuri, oamenii ar fi cunoscut pentru prima dată afecțiunea pe care azi o știm ca banala răceală.
Lucrurile sunt însă ceva mai complicate, iar un răspuns la această dilemă este mai greu de oferit decât ar părea la prima vedere. În primul rând, răceala este o umbrelă sub care sunt unite mai multe tipuri de infecții respiratorii, iar virusurile care le cauzează sunt peste 200.
În mod normal, atunci când un virus trece de la animal la om, de cele mai multe ori nu îl poate infecta pentru că nu posedă genele necesare pentru a se adapta la noua gazdă. Există însă excepțiile, nu puține, atunci când virusul nu doar că deține setul necesar de gene, dar poate suferi și mutații care să îl facă atât infecțios, cât și extrem de transmisibil de la o persoană la altă.
Problema cu virusurile care provoacă banala răceală este că ele nu se păstrează foarte bine în fosile. Este adevărat că genomuri virale au fost identificate astfel, însă ele erau bazate pe ADN. Iar cele mai multe virusuri își poartă informația genetică în ARN. Printre ele și majoritatea celor care duc la apariția răcelii.
Un indiciu vine de la o descoperire majoră efectuată anul trecut de o echipă de specialiști din Danemarca, Rusia, Marea Britanie și Suedia. În studiul lor, publicat pe platforma bioRxiv, autorii susțin că au identificat două adenovirusuri în doi dinți de lapte, vechi de 31.600 de ani, descoperiți în nord-estul Siberiei. Interesant este că analiza filogenetică a virusurilor a indicat o origine mult mai veche a acestora. Una care merge până acum 700.000 de ani.
De aici, o concluzie ar părea relativ simplă, anume că atunci a apărut răceala. Însă nici de data asta nu se poate oferi un răspuns ferit de speculații. De ce? Pentru că tot anul trecut, o echipă de paleogeneticieni din Franța a identificat un tip de coronavirus în dentiția unor schelete din secolul al XVI-lea, descoperite în vestul Franței, în situl de la Baume-Les-Messieurs.