Dacă cineva mai avea vreun dubiu, de acum este clar. Politica austerității, devenită literă de lege în timpul crizei financiare din 2008-2012, a rămas de domeniul trecutului.
Revizuirea vine pe măsură ce unele ţări din UE au acumulat datorii record, pe măsură ce şi-au mărit cheltuielile pentru a-şi ajuta economiile să-şi revină după pandemie şi pe măsură ce blocul a anunţat obiective ambiţioase verzi, industriale şi apărare.
Noile reguli convenite de reprezentanții Parlamentului European și de guvernele statelor membre permit ţărilor cu împrumuturi excesive să îşi reducă datoria în medie cu 1% pe an dacă aceasta este de peste 90% din produsul intern brut (PIB) şi cu 0,5% pe an, în medie, dacă datoria este cuprinsă între 60% şi 90% din PIB.
Noile reguli dau un termen de șapte ani, faţă de patru anterior, pentru ca statele să-și reducă datoria şi deficitul, începând cu 2025. Dar un stat membru cu o datorie mare nu ar fi obligat să o reducă la sub 60% până la sfârşitul perioadei de şapte ani, atâta timp cât se află pe o traiectorie descendentă.
Să notăm că datoria publică a României nu se încadrează în aceste norme, fiind de aproximativ 50% din PIB – cu alte cuvinte, la acest capitol stăm mai bine decât alții.
Stăm rău însă la capitolul deficit – reușim cu greu să evităm plafonul de 6% din PIB, foarte mare comparativ cu celelalte state din blocul european.
Potrivit noilor norme, țările cu un deficit de peste 3% din PIB trebuie să reducă la jumătate acest procent, la 1,5% în perioadele de creştere, creând un tampon de siguranţă pentru vremurile grele care urmează. Și, da, în pofida deficitului enorm, România este pe creștere, deci se vede obligată să-și revizuiască bugetul – ori să reducă cheltuielile, ori că crească încasările sau amândouă.
Este foarte important de subliniat că fondurile cheltuite pentru apărare vor fi luate în considerare atunci când Comisia evaluează deficitul ridicat al unei ţări. Cu alte cuvinte, statele vor putea obține derogări atunci când vor demonstra că au cheltuit pentru înarmare și securitate – un considerent declanşat de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Ţările UE şi Parlamentul European vor trebui să aprobe în mod oficial acordul preliminar la care au ajuns sâmbătă negociatorii, înainte ca acesta să intre în vigoare anul viitor.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica