Partidul politic Progresist din Slovacia critică subvențiile guvernamentale pentru consolidarea securității, acordate municipalităților în funcție de numărul de romi care trăiesc în respectivele comunități, scrie domov.sme.sk. „Aceasta este discriminare etnică”, avertizează deputatul Ingrid Kosová.
”Reprezentanții partidelor guvernamentale profită de această minoritate pentru a obține puncte politice, atrage atenția deputata opoziției care adaugă că guvernul și-a dat arama pe față, arătându-se rasist și populist”.
„Guvernul va acorda anumitor municipalități mijloace pentru achiziționarea de camere de supraveghere video pentru a consolida securitatea.”
„Dar ce indiciu putem folosi pentru a identifica municipalitățile cele mai periculoase? Trebuie doar să știm numărul cetățenilor care aparțin comunităților de romi marginalizate. Guvernul ajunge la concluzia că mai mulți romi înseamnă mai multe infracțiuni– ceea ce încalcă în mod deschis principiile egalității prin propagarea discriminării etnice”, a avertizat Kosová.
Ea a adăugat că guvernul nu își bazează decizia pe date statistice sau analize relevante, ci doar pe prejudecăți.
Transparency International: Ungaria rămâne cea mai coruptă țară din UE
„Este impresionant că percepția asupra corupției în Ungaria nu s-a schimbat în 2023 având în vedere că guvernul maghiar a luat mai multe măsuri, care teoretic ar fi trebuit să îmbunătățească statul de drept și lupta împotriva corupției,” scrie publicația maghiară telex.hu.
Miklós Ligeti, directorul juridic al Transparency International Ungaria, a declarat însă pentru ziarul Telex că aceste reforme sunt neconvingătoare, întârziate și ineficiente.
Legislația adoptată a adus totuși modificări binevenite, precum reducerea de la 45 la 15 zile a termenului în care organismele publice se pronunță asupra cererilor de date de interes public sau întărirea rolului Consiliului Naționalul al Magistraturii. În plus, a fost înființată Autoritatea de Integritate, împreună cu grupul său operativ anticorupție (din care face parte Transparency International Ungaria), deși structura are aptitudini foarte limitate.
Guvernul lui Orbán îngreunează, însă, accesul la datele publice în alte moduri: a consolidat protecția secretelor comerciale, iar cele mai dure restricții nu numai că au rămas în vigoare, dar, din decembrie 2023, mai multe restricții privind accesul la datele publice au intrat în vigoare. În ceea ce privește declarațiile de avere, reformele din 2022 au produs un rezultat și mai rău decât înainte, mai scrie publicația maghiară.
Tot mai mulți ruși cer cetățenia letonă după invazia Ucrainei
„Interesul pentru cetățenia letonă este în creștere, dar nu toată lumea trece testele,” titrează lsm.lv care publică un articol despre creșterea numărului de cereri pentru pașaportul leton – „fenomen deosebit de pronunțat după invazia masivă a Ucrainei de către Rusia.”
„Dacă ne uităm la naționalitățile persoanelor care au solicitat naturalizarea în 2022, când Rusia a invadat Ucraina, putem observa că majoritatea erau cetățeni ruși. În 2022, 68,8% din solicitanți au fost ruși, 9,9% belarusi, 7,3% ucraineni, 1,8% lituanieni și 6,4% alte naționalități. În 2023, tot rușii, belorușii și ucrainenii vor fi cei mai numeroși.”
„Cu toate acestea, nu toată lumea obține cetățenia – este un pas serios, care necesită pregătire și cunoștințe prealabile – așa că aproximativ jumătate dintre acești oameni au primit un pașaport leton,” mai scrie publicația citată.
Polonia: Sunt sau nu sunt utile temele pentru acasă?