Remus Ștefureac: Concluzia pe care o putem trage din cele două măsurători și din măsurători anterioare pe care le-am realizat în ultimele luni este aceea că PSD oscilează undeva între 28% și 30%, ceea ce nu sugerează o tendință foarte clară de creștere sau de scădere.
Reporter: Din acest sondaj am văzut că avem 4 partide care se vor regăsi în viitorul legislativ, depășind pragul electoral de 5%, dacă ecuația electorală se menține, PSD, PNL și AUR la relativă egalitate și USR. Cum apreciați această relativă egalitate între PNL și AUR?
Remus Ștefureac: Din acest punct de vedere în ultimele luni putem observa o fixare a PNL în jurul procentelor de 18% – 20%, o fixare a AUR între 18% – 19% – 20% sau chiar 22% am avut în ceea ce privește AUR. AUR s-a înscris în ultimul an, un an și jumătate pe o tendință de creștere după o prăbușire la declanșarea războiului din Ucraina. În acest moment AUR stagnează. S-a stabilizat în jurul procentului de 20% și pe fondul ascensiunii unui partid mai mic, care aleargă pe același culoar, dar este o voce mult mai radicală. Mă refer la SOS România, partidul doamnei Șoșoacă, care captează o parte din electoratul care rezonează la mesaje ultra radicale. PNL, de asemenea, a intrat într-o fază de oarecare stabilizare, între 18% – 20% și după ieșirea de la guvernare a avut un oarecare recul. Cred că cele mai relevante poze și poate tendințele cele mai pronunțate le vom observa după ianuarie – februarie, după debutul sezonului rece, care însoțit de probleme sociale și economice vor confirma sau vor infirma tendințe tradiționale, în care partidele aflate la putere scad, partidele în opoziție cresc, mai ales în proximitatea alegerilor.
Rep: Sondajul INSCOP a fost realizat înainte de anunțului oficial al PNL privind candidaturile separate de PSD la toate cele patru scrutine din 2024. Cum credeți că va modifica acest anunț scorul partidului la viitoarele sondaje de opinie? Va crește?
Remus Ștefureac: E o întrebare foarte bună care ne pune și pe noi într-o situație ciudată. Spun asta pentru că, spre exemplu, peste vreo două zile vom publica intenția de vot pentru alegerile parlamentare, iar noi am măsurat un scenariu cu candidat comun. Dar asta este. Îl vom măsura pentru că este interesant. Vom publica inclusiv bazinele de partid, cum votează bazinele PNL un candidat comun, cum votează bazinele PSD un candidat comun. Poate și acest sondaj va explica o parte dintre decizii sau nu. Cred că această decizie a fost luată și pe fondul faptului că atât electoratul PSD, cât și electoratul PNL are dificultăți în a înțelege o astfel de alianță. Preferă ca ambele partide să candideze separat. Prin urmare, dacă ne uităm în trecut, de fiecare dată am observat că, de regulă, astfel de alianțe, cu mici excepții foarte notabile, dar excepții, 1+1 în politica de alianțe nu dă niciodată 2. Rezultatul, suma nu este suma aritmetică. Dimpotrivă, atunci când două partide fac o alianță și nu aleargă pe același culoar, se întâmplă rezultatul alianței să fie mai mic decât suma celor două.