95% dintre cei chestionaţi declară că se simt mândri că sunt români (faţă de 83% în 2013), în timp ce 4,3% afirmă contrariul (comparativ cu 12,8% în 2013). 0,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 4,2% în 2013).
Nu se înregistrează diferenţe semnificative pe categorii socio-demografice între respondenţi în legătură cu acest subiect, indică analiza socio-demografică.
Arborarea tricolorului acasă
49,7% dintre români obişnuiesc să arboreze tricolorul acasă de Ziua Naţională (faţă de 26,3% în 2013), în timp ce 49,9% declară că nu au acest obicei (faţă de 71,5% în 2013). 0,5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 2,2% în 2013).
Analiza socio-demografică relevă că persoanele cu studii primare, locuitorii regiunilor Sud Muntenia şi Centru obişnuiesc să arboreze tricolorul acasă de Ziua Naţională într-un procent mai ridicat decât alte categorii socio-demografice. Persoanele cu studii superioare şi locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia declară că nu au un asemenea obicei într-o proporţie semnificativ mai ridicată decât media.
Mutarea Zilei Naţionale într-un anotimp mai călduros
26,4% dintre români ar fi de acord cu mutarea Zilei Naţionale într-un anotimp mai călduros (faţă de 29.6% în 2013). 69,7% nu ar fi de acord (faţă de 55.3% în 2013), iar 3,9 nu ştiu sau nu răspund (comparativ cu 15,1% în 2013).
„Persoanele cu studii primare şi locuitorii regiunii Nord Vest ar fi de acord cu mutarea Zilei Naţionale într-un anotimp mai călduros într-o proporţie semnificativ mai ridicată decât media. Persoanele cu studii superioare, gulerele gri şi persoanele cu venituri ridicate sunt categoriile socio-demografice în rândul cărora se înregistrează procentele cele mai ridicate de opozanţi ai unei astfel de mutări”, rezultă din analiza socio-demografică.
Ce înseamnă să fii român?
În opinia a 93,6% dintre respondenţi, a fi român presupune să vorbeşti limba română, în timp ce 5,7% resping o asemenea idee, iar 0,7% nu ştiu sau nu răspund. A fi român înseamnă pentru 90,6% dintre respondenţi să ai cetăţenie română, în timp ce 8,7% sunt în dezacord cu această afirmaţie, iar 0,7% nu ştiu sau nu răspund.
Să ai o familie cu rădăcini româneşti este o condiţie pentru a fi a român pentru 77,2% dintre participanţii la sondaj, în timp ce 21,5% îşi exprimă dezacordul cu această idee, iar 1,3% nu ştiu sau nu răspund. Pentru 64% dintre respondenţi a fi român presupune să fii creştin ortodox. Resping o astfel de idee 34,8% iar 1,2% nu ştiu sau nu răspund la întrebare. Analiza socio-demografică relevă că persoanele cu studii primare, gulerele albastre şi locuitorii din regiunea Sud Est sunt de părere într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că a fi român presupune să vorbeşti limba română. Persoanele cu studii primare, locuitorii din regiunea Nord Est şi persoanele cu venituri foarte mici sunt de părere că a fi român presupune să ai o familie cu rădăcini româneşti într-un procent semnificativ mai ridicat decât alte categorii socio-demografice.
„Proporţii semnificativ mai ridicate decât media ale celor care consideră că a fi român înseamnă a fi creştin-ortodox se înregistrează în rândul persoanelor cu studii primare, ale inactivilor pasivi şi ale persoanelor cu venituri foarte reduse.