Catedrala Sfânta Treime din Blaj a găzduit comemorarea celor 75 de ani de la momentul în care Biserica Greco-Catolică a fost declarată ilegală în România. Cu acest prilej au fost evocate momentele dramatice din istoria greco-catolicilor, care au culminat cu Decretul 358 din 1 decembrie 1948. Ce s a întâmplat atunci? Explică profesorul Giorgio Dăianu, care predă istoria comunismului la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca.
”Atunci, când biserica a fost scoasă în afara legii, toți episcopii au fost arestați, iar Biserica Ortodoxă a oferit loc de detenție pentru acești episcopi, în mănăstirile și casele de odihnă ale Patriarhiei, unde a fost o vreme și pază militară cu baioneta la armă. Cine dorește mai multe informații, să se adreseze memoriilor episcopului Iuliu Hossu, despre care cred că toată lumea știe în țara asta, măcar acum, când s-a vorbit atâta despre prezența lui în momentele importante de la 1918. Foarte mulți preoți care n-au vrut să treacă la Ortodoxie au trebuit să iasă din cler. După 1 decembrie 1948, a practica cultul greco-catolic era o culpă politică. Eu am publicat o carte pe baza unor arhive franțuzești despre situația catolicismului din România și am găsit acolo o informație despre un preot catolic francez care era în România și care după 1 decembrie a făcut o slujbă greco-catolică, că așa a vrut el, în Făgăraș: doi ani de pușcărie!
Scoaterea din legalitate a Bisericii Greco-Catolice din România a avut și alte efecte juridice, cele mai multe legate de patrimoniul acestei biserici, după cum explică profesorul George Cipăianu.
”În 1948 s-a marcat situația aceasta nenorocită a Bisericii Greco-catolice printr-o seamă de alte măsuri care au completat jaful care s-a comis cu bunurile Bisericii Greco-Catolice. Vă dați seama că o biserică nu poate exista fără credincioși, fără enoriași și nu poate exista fără infrastructura ei, care să servească cultului. La ora actuală, foarte puține biserici greco-catolice vechi au fost recuperate prin tribunale, de multe ori prin procese care costă bani mulți, dar nu toate. Spre exemplu, biserica Catedrală Episcopală de la Baia Mare nu a fost retrocedată de Biserica Ortodoxă nici acum. Biserica Ortodoxă susține că în 1948 românii greco-catolici au trecut de bunăvoie la Ortodoxie, ceea ce este absolut fals. Este o minciună grosolană. Asta înseamnă că dacă ei au trecut la Ortodoxie, s-au dus cu ei și averile lor, care acum aparțin Bisericii Ortodoxe. Nu-i adevărat! Această trecere a fost făcută sub presiunea organelor de stat și cu colaborarea activă a Bisericii Ortodoxe, a Patriarhului Justinian Marina”, a spus profesorul clujean.
Dacă o parte din preoții și credincioșii greco-catolici au ajuns în închisoare cu bunurile confiscate, iar copiii lor erau exmatriculați din școli, alții au ales să treacă la Ortodoxie. Cum s-a comportat clerul și statul cu aceștia, aflăm de la profesorul George Ciprian.
”Toți preoții care au intrat în Biserica Ortodoxă au fost tratați rezonabil de colegii lor. Dar erau în permanență urmăriți de organele de Securitate să vadă cum se comportă. Nu cumva subminează Ortodoxia? A submina Ortodoxia însemna a submina politica regimului care primise ordine de la Moscova să desființeze Biserica Greco-Catolică, așa cum rușii o desființase pe cea din Ucraina în ’46”, spune prof.