Una din informațiile care lipsesc din analiza economiei românești este cea referitoare la rentabilitatea companiilor din diverse sectoare. Adică, datele privind profitabilitatea firmelor.
Economiștii sunt atenți când vine vorba de analiza cifrelor de profitabilitate, în sensul că atrag atenția că fiecare ramură are specificul ei și deci comparațiile între sectoarele economice au o semnificație limitată.
Cu toate acestea, analiza comparativă este utilă din două puncte de vedere. Pe de o parte, pentru că în rândul opiniei publice s-au format deja mituri care spun că un sector sau altul al economiei este foarte profitabil și trebuie penalizat prin politicile publice. În ultimii ani, s-au auzit foarte des ideile preconcepute că băncile și marile rețele de magazine obțin profituri „nesimțite” care trebuie ajustate printr-o legislație specifică astfel încât să fie împărțite cu statul.
De altfel, în ultimii ani, am asistat la adoptarea multor acte normative care plecau de la prejudecățile publice fără a avea, însă, o analiză solidă, obiectivă.
Pe de altă parte, pe comparațiile între ramuri, oricât ar fi de limitate din punctul de vedere al modelului de business, ar trebui să se fundamenteze politicile publice. Ce sens are să aplici o suprataxare a profitului unei ramuri care nu este atât de profitabilă pe cât se crede? La fel, ce rost are să acorzi facilități fiscale unor ramuri care sunt performante?
Am citit o analiză în care ramurile economiei românești sunt comparate pe baza mai multor indicatori, precum capitalurile proprii, activele, profiturile nete, dar și rentabilitatea capitalului propriu și a activelor.
Nu voi prezenta cifre, pentru că sunt greu de urmărit. Voi încerca să trec în revistă cele mai performante ramuri, dar și cele mai puțin eficiente. De asemenea, studiul oferă și date cu privire la ramurile care au cele mai mari capitaluri proprii, deci investiții, și active, adică resursele companiilor. Pentru simplificare, mă voi raporta doar la rentabilitatea capitalului și la profitul net obținut. Toate datele sunt din anul 2022.
Astfel, sectoarele economice cele mai profitabile, în funcție de rentabilitatea capitalului, sunt cele de activități de servicii personale, activitățile recreative și sportive și sectorul de tehnologia informației. Se observă că serviciile cu valoare adăugată sunt cele mai rentabile. La care se adaugă domeniul tehnologiei informației și evident apare întrebarea: dacă serviciile IT sunt atât de performante din punct de vedere financiar de ce a fost nevoie să fie păstrată atât de mult timp facilitatea fiscală pentru salarii?
În aceeași situație se află și sectorul construcțiilor și cel al hotelurilor și restaurantelor. Cele două domenii sunt în top 8 cele mai rentabile, ceea ce nu ar justifica facilitățile pe care le-au avut și anume pentru salarii și, respectiv, impozitul specific.
Cum stau cele două sectoare „puse la zid” pentru profiturile obținute, respectiv sistemul bancar și comerțul cu amănuntul? Surprinzător, băncile se află pe locul cinci de la finalul clasamentului, iar comerțul este pe poziția a 10-a.
În ceea ce privește valoarea nominală a profitului net, pe primele trei locuri se află comerțul (care înregistrează un profit mare, dar o rentabilitate medie), construcțiile (iată o surpriză în raport de facilitățile fiscale aplicate salariilor) și sectorul de producție și distribuție de energie electrică și termică, apă și gaze.