Iernile sunt tot mai calde și aduc tot mai puțină zăpadă în cea mai mare parte a lumii, însă într-o gigantică țară cu climă aspră iernile au fost tot mai dure în ultimul sfert de secol. Mongolia este un caz aparte, iar dzud este un fenomen climatic cu totul special, fiindcă în el se combină și seceta și căldura și frigul și zăpada. De ce este așa de grav și cum îi afectează pe oameni?
O țară deșertică unde turismul crește
Mongolia, faimoasă pentru marele și sângerosul cuceritor Genghis Han, are o suprafață de peste șase ori mai mare decât România, dar populația este de sub 3,5 milioane de oameni. Mongolia are cea mai mică densitate a populației, are foarte puține drumuri asfaltate și clima este extremă, cu locuri unde temperaturile scad iarna la sub -50 C și urcă vara la peste 30 C.
Mongolia este supranumită „țara cerului albastru” și are în mediu peste 250 de zile senine pe an. Are însă și printre cele mai multe zile cu temperaturi de sub -40 C.
Mongolia este și țara cu cea mai rece capitală din lume: Ulan Bator, capitală la care media anuală de temperatură este de sub 0 C, cam ca la vârful Omu. Marea diferență este că la Omu, pe parcursul unui an, temperaturile variază în general între -25 C și +18 C, în timp ce la Ulan Bator variația este uriașă: de la -45 C la +30 C. În cele mai reci luni, media temperaturii este de sub -25 C.
Turismul crește mult în Mongolia, pornind de la numere mici, iar ghidul Lonely Planet vorbește despre plimbări în deșertul Gobi cu caii sau cămilele, nopți petrecute în iurte, excursii pe munte sau vizitarea unor mănăstiri buddhiste.
În stepă iernile devin tot mai dure, iar verile tot mai calde
Vedem an de an că iernile sunt to mai blânde în Europa, dar Mongolia este unul dintre puținele locuri din lume unde iernile au fost mai reci în intervalul 1990-2010, cu intervale lungi în care temperaturile nocturne au rămas pe la -50, -40 C.
Între 2000 și 2016 au fost în Mongolia cu 28% mai multe episoade de frig extrem față de perioada 1981-1999. În plus, a crescut în medie cu 40% grosimea stratului de zăpadă pe timp de iarnă, față de 1961. Explicații climatice despre dzud puteți citi pe Yale.edu.
O dată la câțiva ani, oamenii, dar și animalele lor, sunt afectate de un dezastru climatic specific Mongoliei, un fenomen denumit dzud care însemnă că o vară secetoasă este urmată de o iarnă dură cu strat mare de zăpadă și cu frig cumplit. Asta înseamnă că animalele nu mai au acces la pășuni decât în luna mai și milioane de animale mor între ianuarie și aprilie. După un dzud foarte sever, iarba începe să crească abia la final de mai.
Când vitele mor, dezastrul lovește
Peste un milion de mongoli cresc oi, capre și cai și depind de aceste animale.