„Ungaria le aparține ungurilor și ei sunt primii îndreptățiți la locurile de muncă de aici”, se scrie într-un comunicat al Ministerului de Interne maghiar, citat de Agerpres. Mai clar, proiectul de lege prevede că străinii se pot angaja numai dacă nu există candidați ungari pentru respectivul loc de muncă.
Nu vă grăbiți să admirați ideile guvernului de la Budapesta! Multe dintre măsurile luate de Executivul condus de Viktor Orban s-au dovedit eronate din punct de vedere economic. Suprataxele impuse sectorului bancar, companiilor din retail și celor din domeniul telecomunicațiilor s-au întors împotriva clienților.
Plafonarea excesivă a prețului unor produse alimentare a dus fie la dispariția unor mărfuri din magazine, fie prețurile au crescut foarte mult, astfel că au fost perioade în care cetățenii maghiari de lângă graniță veneau în România să cumpere mâncare.
De altfel, Ungaria este campioana europeană în materie de inflație, având cea mai mare rată din întreaga Uniune Europeană, în pofida deciziilor excesive de control al prețurilor.
Acum, guvernul Viktor Orban intervine în piața muncii pentru a oferi prioritate maghiarilor în fața muncitorilor care vin din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană. Întrebarea este: dacă ungurii nu vor să muncească în anumite sectoare? Din diverse motive, forța de muncă autohtonă poate evita să lucreze în unele domenii, pentru că, în ultimă instanță, muncitorii maghiari pot alege să meargă în statele Uniunii Europene.
România poate fi considerată un exemplu pentru integrarea forței de muncă din afara statelor membre. Bonele filipineze sunt prezente în familii de români, muncitori din Asia au venit mai întâi în construcții, iar acum îi găsim în magazine, hoteluri sau restaurante și, de câțiva ani buni, trec pe lângă noi pe trotuare cu iritantele trotinete, scutere sau biciclete, cu o geantă în spate grăbindu-se să livreze mâncare.
România a crescut anual numărul de permise de lucru acordate muncitorilor extra-UE și a ajuns în 2023 la 140.000, iar mediul economic ar vrea chiar mai mulți. Evident, nu e totul perfect cu muncitorii asiatici. Unii vin, stau două-trei săptămâni aici la muncă și pleacă spre Occident. Alții, rămân și muncesc pur și simplu.
În altă ordine de idei, România a depășit Ungaria în Top 500 al companiilor din Europa Centrală și de Est realizat de firma de analiză de risc, Coface. România are 60 de companii în top, în timp ce Ungaria numai 54, ceea ce a făcut ca economia românească să treacă înaintea vecinilor maghiari. Pentru conformitate trebuie spus că deși sunt mai puține decât firmele românești, cele maghiare au, în total, o cifră de afaceri mai mare și mai mulți angajați.
Totodată, proiectul de lege maghiar de limitare a imigranților vine în contradicție cu inițiativa Comisiei Europene care a anunțat ieri că, în fața penuriei de forță de muncă și a îmbătrânirii populației, va înființa o platformă care va facilita integrarea legală a lucrătorilor din afara Uniunii Europene. Platforma digitală va strânge în același loc posturile vacante și profilurile candidaților din întreaga lume. Participarea statelor membre va fi voluntară, mai ales că țările europene au, în ultimă instanță, dreptul a acorda sau nu permisul de muncă.