Sunt trei întrebări care apar referitoare la noul pact bugetar european. Ce traseu birocratic mai are de parcurs? De când se vor aplica? Și, desigur: sunt noile reguli mai relaxate sau, dimpotrivă, mai constrângătoare, în ceea ce privește deficitul bugetar?
Acordul miniștrilor de finanțe va intra în dezbaterea Parlamentului European, probabil, până la jumătatea anului, adică până la alegerile europarlamentare și, dacă toate lucrurile vor merge bine, noile reguli se vor aplica începând cu anul 2025. Este logic, dacă avem în vedere că bugetele naționale ale statelor membre au fost deja aprobate.
Este dificil de spus dacă România va fi avantajată de viitoarele prevederi. Ceea ce arată specialiștii este că noile reguli sunt mai suple, mai relaxate în materie de rigoare bugetară, dar totodată mai complexe în materie de aplicare a lor. Trebuie reamintit că noile prevederi bugetare europene sunt importante pentru România care este singurul stat membru aflat în procedura de deficit excesiv și care va rămâne în această situație cel puțin până în anul 2026.
Așadar, despre ce este vorba cu acest nou cadru bugetar?
Un obiectiv important este reducerea treptată a datoriilor publice, dar fără sacrificarea investițiilor europene în tranziția energetică, tehnologie și apărare.
Textul adoptat la sfârșitul anului trecut de miniștrii de finanțe are două părți importante. Prima se referă la statele care au un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB. În acest caz, Comisia Europeană va lucra cu mecanismul pe care îl are și astăzi la dispoziție și anume procedura de deficit excesiv. Din acest punct de vedere, România nu trebuie să își facă prea multe griji, pentru că se află deja în situația procedurii de deficit excesiv. Cel mult, guvernul român ar trebui să analizeze cum poate ieși de sub rigorile acestui mecanism european.
În prezent, statele membre cu deficit mai mare de 3% din PIB se reîntorc în anvelopa bugetară reducând deficitul bugetar și pe cel structural. În viitorul cadru european, alături de scăderea deficitului, va fi prevăzută și o analiză a cheltuielilor publice. Este un capitol la care România nu a excelat niciodată. Aceasta este vestea rea.
Vestea bună este că prin noile reguli creșterea datoriei publice cauzată de creșterea dobânzilor va fi dedusă, adică sumele respective vor fi excluse de la calculul deficitului bugetar. Regula va fi valabilă până în anul 2027, dar este clar că va ajuta statele membre, dacă este cazul, să revină cu pași mai mici către un deficit bugetar de sub 3% din PIB.
A doua parte a pactului de stabilitate propus se referă la prevenirea deteriorării indicatorilor macroeconomici. Datoria publică va trebui să scadă în medie cu un punct din PIB pe an, în următorul interval de timp cuprins între patru și șapte ani.
Indicatorul de control și de raportare va fi cel al deficitului structural primar, adică deficitul care nu ia în calcul plata datoriei curente. Deficitul structural primar va trebui să fie de 1,5% din PIB, iar dacă statul membru se angajează să facă reforme, agreate cu Comisia Europeană, ajustarea datoriei publice și a deficitului vor putea fi mai mici.