Rețeta este una veche, dar foarte eficientă: montaje din jocuri video sau de la evenimente care nu au nicio legătură cu conflictul sunt prezentate drept continut adevarat.
Cu ce efecte? Am întrebat-o pe jurnalista Codruța Simina, realizator Misreport, un newsletter săptămânal despre dezinformare.
Codruța Simina: Ne așteptam la valul ăsta de dezinformare. Întotdeauna când comunitățile trec sau când societatea trece printr-un moment emoțional, care are potențial de a ne stârni teamă și groază față de viitor, iar războiul este un gen dintr-asta de moment, actorii care implementează tactici de dezinformare și transmit conținut fals se folosesc de genul ăsta de momente. Atunci, noi trebuie să învățăm să ne așteptăm să dăm în fiecare moment dintr-ăsta peste căpițe de conținut fals în mediul online. Sunt momente propice pentru așa ceva.
Reporter: Regula este să verifici, dar în momentul în care ești „bombardat” cu videoclipuri, cu imagini, cu informații, care apoi se dovedesc a fi false, cum mai apuci să dai pasul înapoi?
CS: Cred că fiecare dintre noi ar trebui să înțeleagă că contextul informațional s-a schimbat. Nu mai trăim în 2018, deși 2018 pare destul de apropiat.
Trebuie să înțelegem că întotdeauna în momente dintr-astea și nu doar în momente dintr-astea, informațiile pe care ni le luăm sau pe care avem impresia că ni le luăm de pe rețelele sociale, cu toate că ăsta nu e un obicei bun.
Ar trebui să renunțăm la el. Să nu ne mai luăm informații din linkuri de pe rețele sociale. Ar trebui să avem niște surse de informare, adică, niște agenții de presă, niște ziare în care avem încredere și să ne luăm informațiile de acolo.
Altfel, riscul este să stăm în fața unui ecran și să ne simțim neputincioși în fața unui val imens de informații în care noi nu prea mai putem să discernem ce e adevărat și ce e fals.
În primul rând pentru că montajele dezinformative se fac din ce în ce mai bine. Avem imagini preluate din jocuri. Avem imagini preluate de la alte evenimente din la alte locuri din lume. De exemplu, un foc de artificii care este prezentat ca un atac cu rachete.
Metoda de a lua niște imagini care se potrivesc vizual cam cu ce ne-am închipui noi că arată un război și la care este adăugat context care să ne convingă că asta se întâmplă, fac parte din arsenalul dezinformării. Nouă ne va fi din ce în ce mai greu să ne dăm seama de lucrurile astea. Trebuie să începem să ne construim niște metode de a verifica. Conținutul video îl putem verifica cu o extensie pe care o adăugăm la browser, care se numește InVid.
Putem să încărcăm în ea linkuri de video. El secvențiază acest video, caută imaginile pe internet și ne spune dacă acel video este de fapt din alt loc, din altă perioadă. Ne localizează originalul. Pentru imagine putem să folosim alte tool-uri.
Primul care îmi vine în minte este TinEye pentru că îl folosim cel mai des și noi când lucrăm în verificare.