Pare ciudat ca într-un an în care economia Germaniei este pe muchia recesiunii să depășească Japonia, dar problemele economiei japoneze sunt mai vechi. Astfel, de la începutul anului 2022, yenul japonez a scăzut față de dolar cu 27%, iar inflația a avut efecte mai puternice decât în Germania.
Una din problemele economiei japoneze este sindromul unei „stagnări seculare”. Mai exact, în perioada 2000-2022, creșterea medie a Japoniei a fost de 0,7% anual, în timp ce Germania a avut o creștere medie anuală de 1,2%. Diferența nu pare mare, dar adunată an de an, a dus la reducerea constantă a diferenței de produs intern brut și s-a ajuns ca anul acesta Germania să întreacă Japonia devenind a treia economia a lumii din punctul de vedere al PIB nominal.
Pierderea locului al treilea de către Japonia nu este decât o chestiune formală. Dar, unii specialiști japonezi se tem că economia își va pierde relevanța la nivel global. Pe de altă parte, experții văd și „partea plină a paharului”, respectiv avantajele pentru exportatori pe care le are un yen slab față de dolar.
Trebuie reamintit că Japonia a depășit, în anul 1968, Germania de Vest, de atunci. În anii 70, însă, economia japoneză era în plină creștere și reușea să treacă în fața Germaniei de Vest ajungând a doua economie a lumii. Numai că în anul 2010, China a urcat pe locul al doilea la nivel mondial. Pentru ca anul acesta Germania să facă rocada cu Japonia, în pofida faptului că populația statului european (83 milioane de locuitori) reprezintă doar două treimi din populația Japoniei, 124 milioane de persoane.
Alte probleme ale economiei japoneze sunt cele privind stagnarea salariilor și o populație activă în declin. De altfel, de mulți ani se vorbește despre îmbătrânirea demografică a societății japoneze.
Economia japoneză este din multe puncte de vedere mai specială. De exemplu, a cunoscut două perioade de deflație, în anii 80 și în anii 90. În ultimii 10 ani, Japonia nu reușea să crească rata inflației, în pofida faptului că banca centrală avea o astfel de țintă.
De aceea, o inflație de 4,1% în luna februarie a acestui an a însemnat cea mai mare valoare din ultimele patru decenii. Dacă economia japoneză nu a reușit să crească rata inflației, acum există speranța că de la 4% inflația va scădea la 2%, un nivel dorit de Banca Japoniei, și se va stabiliza la această cifră.
Ceva parcă s-a declanșat în economia japoneză. În sensul că ultimii ani, cu crizele lor, au adus un fel de normalitate, adică o creștere a inflației și negocieri între sindicate și marile companii care semnalează un acord de creștere a salariilor. Dar, o analiză a FMI arată că există încă o serie de factori care pot întoarce economia japoneză la vechile evoluții, precum deflație sau scăderea competitivității exporturilor.
În cele din urmă, vom vedea cum se va termina acest an, din punct de vedere statistic, și dacă așteptarea, Germania să devină o economie mai mare decât Japonia, se va transforma în realitate.