Potrivit rezultatelor sondajului, șase din zece respondenți din statele membre ale UE care nu au adoptat încă moneda euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra țărilor care o folosesc deja.
De asemenea, 53% consideră că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor, iar 56% că ar avea urmări pozitive pentru ei înșiși.
În general, aproape șase din zece respondenți (58%) sunt în favoarea introducerii monedei euro în țara lor și mai mult de opt din zece respondenți (83%) spun că au folosit deja bancnote sau monede euro. De asemenea, 84% dintre cei chestionați sunt optimiști că vor reuși să se adapteze la euro.
Potrivit sondajului cei mai favorabili introducerii monedei comune în țările lor sunt ungurii, în proporție de 72%, urmați de români, cu 71%.
Nivelul ridicat al susținerii aderării la euro în România este de natură să surprindă, câtă vreme proiectul trecerii la moneda comună pare să fie abandonat de politicienii din partidele tradiționale, în timp ce extrema dreaptă se pronunță vehement împotrivă.
Dar, după cum remarcă și publicația Caleaeuropeană.ro, atât în Raportul de Convergență pe 2022 cât și în cel pe anul 2000, Comisia Europeană afirmă căRomânia nu îndeplinește niciun criteriu de apartenență la zona euro. Criteriile de aderare la zona euro, stabilite în Tratatul de la Maastricht, privesc stabilitatea prețurilor, deficitul de cont curent și datoria publică, rata de schimb și convergența dobânzilor pe termen lung.
Și trebuie să spunem că, în privința aderării la euro, țara noastră a făcut pași înapoi în ultimii ani.
Conform raportului Comisiei Europene din 2016, România îndeplinea trei din cele patru criterii, mai puțin pe cel privitor la cursul de schimb .
De asemenea, Comisia atrăgea atenția asupra unui aspect care nu se află între condiţiile Tratatului de la Maastricht, dar este urmărit de Bruxelles: compatibilitatea legislativă.
Dacă vorbim despre avantajele adoptării monedei comune, e suficient să numim, în treacăt, doar câteva: inflație mai mică, dobânzi mai mici, mai multă ușurință pentru companiile românești implicate în operațiuni comerciale cu zona euro, ca și pentru românii din diaspora în relațiile lor financiare cu România.
Mai există, însă, un avantaj, care poate le depășește în greutate pe celelalte: este interesul strategic de a face parte dintr-un club puternic, care nu-și lasă membrii să eșueze – vedeți cazurile Greciei și Italiei din ultimii ani.
Într-o regiune complicată, în care amenințarea rusească se profilează drept una pe termen mediu și lung, apartenența la euro ar fi o excelentă centură de siguranță pentru România.
Iar dacă respingerea vehementă de către extrema dreaptă nu miră pe nimeni, e greu de explicat tăcerea partidelor mainstream.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica