Chiar dacă pare complicat, cazul în care Curtea Constituțională a Germaniei a blocat folosirea de către guvernul federal a 60 miliarde de euro, este simplu și clar. Și are câteva învățăminte.
Așadar, totul începe în anul 2021, atunci când așa-numita „frână” constituțională a îndatorării a fost suspendată. Frâna germană a îndatorării este inclusă în Constituție și constă în prevederea ca împrumuturile guvernului federal să nu fie mai mari de 0,35% din PIB. Motivul pentru care Germania a suspendat pentru o perioadă paragraful constituțional referitor la nivelul de îndatorare este evident: guvernele europene, inclusiv cel german, se zbăteau să găsească soluții pentru ca economia să revină pe creștere, iar împrumuturile făceau parte din joc.
Astfel, fostul guvern german al cancelarului Angela Merkel a decis ca, în anul 2021, nivelul de împrumut să fie de 240 miliarde de euro. La sfârșitul anului 2021, noul guvern condus de cancelarul Olaf Scholz a adoptat o lege de rectificare bugetară care, printre altele, transfera credite în valoare de 60 miliarde de euro către un fond pentru climă și transformare. Este un fond extrabugetar pe care guvernul îl folosește pentru finanțarea unor măsuri de tranziție climatică, dar și pentru investiții în infrastructura feroviară sau acordarea subvențiilor necesare pentru dezvoltarea investițiilor în industria producătoare de semiconductori.
Trebuie spus, de asemenea, că Germania are un plan ambițios de dezvoltare a trei fabrici de semiconductori într-o colaborare a firmelor locale cu cele mai mari companii în domeniu, una din Taiwan și firma americană Intel. Programul din domeniul semiconductorilor constă în acordarea unor subvenții importante pentru firmele autohtone sau străine care construiesc fabrici pe teritoriul Germaniei.
Să ne întoarcem la decizia Curții Constituționale. În luna iulie 2022, atunci când efectele pandemiei nu se mai simțeau în economie, Germania a decis revenirea la clauza privind nivelul de îndatorare. Era logic, pentru că prevederea constituțională a fost suspendată pe o perioadă limitată, astfel că în iulie 2022 a venit momentul reîntoarcerii la rigoarea îndatorării înscrisă în Constituție.
Doar că după mai bine de un an, în noiembrie 2023, Curtea Constituțională din Germania dă un verdict care încurcă rău socotelile guvernului federal. Respectiv, Curtea de la Karlsruhe a decis că transferul unor împrumuturi de 60 miliarde de euro de la buget la fondul de transformare climatică este împotriva prevederilor constituționale. Motivul invocat de Curtea Constituțională a fost acela că împrumutul alocat nu are legătură cu cauza aplicată în anul 2021 și anume o clauză de urgență.
Decizia pune acum presiune asupra bugetului federal care se vede văduvit de o alocare către un fond cu un rol important în susținerea investițiilor în domenii precum infrastructura feroviară, producția de semiconductori sau tehnologii utilizate pentru protecția mediului. Totodată, decizia Curții de la Karlsruhe a creat o problemă și în coaliția de guvernare, întrucât opiniile liderilor partidelor care formează alianța politică aflată la guvernare sunt diferite în ceea ce privește găsirea banilor necesari pentru continuarea proiectelor.
O concluzie. Cu ani în urmă, a existat o dezbatere în care se propunea ca România să introducă în Constituție o limită maximă a deficitului bugetar.