„A sosit timpul, după mulți ani, să facem pași concreți care să ne conducă la îndeplinirea acestui angajament”, a spus președintele Pavel în mesajul său. El a adăugat că ”în ciuda discuțiilor nesfârșite despre avantajele și dezavantajele monedei euro, pentru o țară cu o economie deschisă și orientată spre export, situată în inima Europei, o monedă comună este un viitor logic”.
Republica Cehă va aniversa în mai anul acesta două decenii de apartenență la Uniunea Europeană. Prin tratatul de aderare, Cehia s-a angajat să adopte moneda euro, deși nu a fost specificată o dată finală.
Iar mesajul președintelui Pavel a fost doar punctul de plecare pentru o dezbatere care va marca, aproape sigur, campania din această țară pentru alegerile europene.
De partea sa, premierul Petr Fiala s-a arătat ceva mai reținut.
El a reacționat spunând că nu se opune dezbaterii privind moneda euro, ”dar aceasta trebuie să se bazeze pe date solide și să ia în considerare potențialele beneficii pentru țară”.
Beneficii și riscuri
Să mai apunem că, în context, presa cehă a reamintit o analiză din 2021 băncii centrale a țării, care a evidențiat avantajele și dezavantajele adoptării euro.
Se spune că un mare beneficiu ar veni din legăturile comerciale puternice ale țării cu alte țări ale UE. Riscurile includ diferențele economice dintre Republica Cehă și UE în ansamblu, cum ar fi proporția neobișnuit de mare a industriei în PIB-ul al Cehiei – într-adevăr, cea mai ridicată din Uniunea Europeană.
În Polonia vecină, adoptarea euro ar putea reveni pe agendă, odată cu noul guvern condus de Donald Tusk. În precedentul său mandat, acesta propusese ca termen anul 2011, apoi 2015, dar guvernul conservator al partidului Lege și Justiție a înghețat toate planurile.
Tema își are relevanța sa și pentru România, unde subiectul euro este în acest moment umbrit de cel al aderării la Spațiul Schengen.
Așadar, își va propune România, în viitorul imediat, pași concreți care să o aducă în uniunea monetară?
Ca și celelalte state din Europa Centrală și de Est, România s-a angajat în tratatul de aderare să adopte moneda comună, fără însă a specifica un termen.
Discuția ar trebui purtată mai ales că, dincolo de aspectele tehnice, apartenența la moneda comună este o mișcare strategică. Cine nu crede să se întrebe de ce balticii s-au dat peste cap, acum mai bine de un deceniu, să adopte euro – și aceasta în plină criză, în care însăși existența monedei era pusă sub semnul întrebării.
Pentru baltici, apartenența la moneda europeană a reprezentat o garanție în fața amenințării ruse, pe care au resimțit-o mai din timp și mai acut decât alții.
Până acum, niciun politician român de prim rang nu s-a arătat decis să abordeze subiectul, probabil de teamă ca nu cumva aceasta să genereze un val de dezinformare pe rețelele sociale și o reacție violentă din partea formațiunilor populiste și extremiste.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România